Sări la conţinut

Portret Silvia Voinea

octombrie 24, 2010
de no14plusminus

Soprana Silvia Voinea, profesor universitar doctor

Profit de Aniversarea organizată Luni, 25 oct 2010, ora 17, sopranei Silvia Voinea sub egida Uniunii interpreţilor, coregrafilor şi criticilor muzicali din România pentru a face un portret succint artistei, trecând cu condeiul de la partea de interpretare, în care a excelat, cu recunoaşteri depline, atât în ţară, cât şi în străinătate, la notabilele realizări pe plan educativ, în formarea tinerei generaţii. Evenimentul omagial Silvia Voinea, deschis publicului larg, va avea loc în cadrul Stagiunii camerale a Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România în colaborare cu Biblioteca Metropolitană Bucureşti, la sala Mircea Eliade, în cadrul manifestărilor intitulate poetic şi sugestiv în acelaşi timp: “După-amiaza unui interpret – Luni la ora 5” şi reprezintă deschiderea stagiunii 2010 – 2011.
Invitaţi să depene amintiri împreună cu sărbătorita sunt Vasile Donose şi Doru Popovici.
Vor oferi un program artistic în onoarea Maestrei lor de cânt, discipolii prof univ dr. Silvia Voinea:
Oana Berbec (soprană);
Gabriela Daha (soprană) Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian”;
Ileana Petruş – Lenghel (soprană) Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian”;
Vladimir Catană (contratenor);
Oliver Popa (tenor), Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian”;
Nicolae Lupu (bariton) Opera Comică;

Cătălin Petrescu (bariton), Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian”.

După cum îi place să sublinieze sopranei Silvia Voinea - profesoara care a format-o înainte de intrarea în facultate şi care i-a condus cariera 25 de ani, a cărei şcoală o reprezintă, este maestra Viorica Teişanu – elevă a celebrei Elena Teodorini. D-na Teişanu şi-a desfăşurat cariera artistică în Italia 17 ani unde unul dintre roluri (Santuza din Cavaleria rusticană) l-a pregătit cu Darclée. Silvia Voinea absolvă cursurile conservatorului de muzică “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti la clasa mult regretatei Magda Ianculescu. “Sigur că reputata Magda Ianculescu şi-a pus amprenta specifică genului meu vocal,dar nu pot şi nu vreau să minimalizez ceea ce-i datorez d-nei Teişanu, care a fost mama mea muzicală.”

În anul 1968 se perfecţionează în repertoriul Mozartian la Weimar în Germania, sub îndrumarea profesorului Walter Ludwig.

Începe o carieră extraordinară odată cu debutul său pe scena operei din Bucureşti în anul 1968, devenind la scurt timp PrimSolista acesteia. Timp de 15 ani, este invitată permanent la Opera Comică şi la Staatsoper din Berlin. Deasemenea la Semperoper din Dresda (5 ani) apoi timp de 3 ani la Teatrul Regal din Liege şi 4 ani la Klagenfurt în Germania. Participă la 13 festivaluri internaţionale, în mai multe ediţii, în recital sau spectacole de operă: Pamplona, Besançon, Berlin, Madrid, Sofia, Salonic, Leipzig, Aix les Bains, Copenhaga, Bucuremti, Scopje, Ramatuelle si Almeria. Participă la crearea a două filme de operăLes folies D’Offenbach” unde interpretează rolul Olimpia din “Les Contes d’Hoffmann“, o coproducţie franco – germană în regia lui Jerome Savary şi rolul titular în opera Lucia di Lammermoor de Donizetti, o producţie TVR România în regia Ceciliei Popescu.

Interpretează peste 37 de roluri dintre care menţionăm rolul titular în opera Lakmé de Leo Delibes, Lucia di Lammermoor în opera omonimă de Donizetti, Königin der nacht în Die Zauberflöte de Mozart.

A interpretat aceste mari roluri în compania unor mari artişti precum: Peter Schreier, Theo Adam, Alain Vanzo, Albert Voli, Nicolae Herlea, David Ohanesian, Elena Cernei, Dan Iordăchescu, Ion Buzea, Ionel Pantea, Eduard Tumageanian, Carl Nurmela, Jose Todaro, Kurt Moll. A colaborat cu mari dirijori: Kurt Mazur, Zimmerman, Kegel, Roger Rossel, Peter Paul Fucks, Miltiade Caridis, Cornel Trăilescu, Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Kenisiro Kobaiasi.

Cinci piese instrumentale din repertoriul naţional şi internaţional în premieră absolută au fost aranjate muzical special pentru vocea Silvei Voinea: Csardas de Monti, Tarantella de Czernei, Amintiri de Drdla, Ciocârlia si Hora Staccato. (Victor Dumănescu şi Dinicu Bobescu).

Excelează şi în repertoriul vocal – simfonic abordând Cecillien Messe de Gounod la Berlin, Carmina Burana de Carl Orff la Dresda, Stabat Mater de Pergolesi la Ramatuelle sau Oratoriul de Paşti de Paul Constantinescu sub bagheta lui Cristian Mandeal la Bucureşti.

In anul 1997 a fost nominalizată în “Bicentenarul Donizetti” cu rolul Luciei printre cele 24 de interprete ale secolului XX cu cele mai bune înregistrări ale acestui rol din 1928 până în prezent – în Opera International de la Paris, de către Sergio Segalini.

In anul 2000 este nominalizată drept Femeia Anului de A.B.I.- United States of America. Posedă multe premii de excelenţă şi performanţă în arta lirică, numărul lor mare plasând-o printre campioni şi în această privinţă. Amintim Premiul Saucel al criticii muzicale şi Glorie în arta lirică.

In anul 2001 Susţine teza de Doctorat şi obţine titlul de “Doctor în Muzică“, cu calificativul “Magna cum Laude” fiind dealtfel în prezent maestră de canto la Universitatea de Muzică din Bucureşti

Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Comandor îi este oferit de Preşedintele României în 2004.

Într-o etapă a viselor împlinite, (noiembrie 2007) celebra soprană de coloratură Silvia Voinea, una din marile vedete ale liricii româneşti, acum profesor de canto la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, şi-a dorit o întâlnire cu discipolii săi, pentru a-şi sărbători astfel aniversarea. Era, de fapt, un fericit prilej de a prezenta, dincolo de fruntariile Institutului, rezultatele pedagogului în munca de formare a vocilor tinere, unii încă studenţi, alţii deja intraţi în viaţa spectacolelor muzicale. Silvia Voinea, strălucitoare în Regina nopţii, Lucia di Lammermoor sau Lakme, trei din cele peste patruzeci de roluri ale carierei sale româneşti şi internaţionale, a transferat treptat către noile generaţii trăirile şi experienţele sale de o viaţă, în aproape 1.800 de reprezentaţii. Este un gest de generozitate, caracteristic pentru un artist care, cunoscând succesul, s-a simţit iubit de publicul ce i-a primit darul de suflet. Disciplina de fier a muncii de perfecţionare continuă se adaugă talentului şi culturii sale, ceea ce este firesc la un interpret cu un astfel de calibru.  „Privighetoarea din Carpaţi”, Silvia Voinea, a decorat clasa sa de la facultate cu un citat din Shakespeare – „Cine nu are muzică în el este în stare de orice perfidii şi stricăciuni” – adăugând, în preambulul cărţii sale Incursiune în istoria artei cântului şi a esteticii vocale, Pro Transilvania, 2002, un altul de Emil Cioran – „când muzica nu ne poate mântui, în ochi ne sclipeşte un pumnal”.  Supranumită de Magda Ianculescu „Silvia Voinea-Lakme”, dr. Stephan Poen, într-un studiu fonologic analitic al vocalităţii sale remarcase „faptul foarte rar întâlnit în istoria artei lirice ca o soprană de coloratură să menţină simultan şi pe o lungă durată de carieră trei roluri de importanţă capitală: rolul Reginei Nopţii din „Flautul Fermecat” de Mozart, rolul titular din opera „Lakmé” de Delibes şi rolul titular din „Lucia di Lammermoor” de Donizetti”. Ca epilog la cartea sus menţionată a doamnei Voinea, un citat al marelui maestru italian Porpora: „Arta începe acolo unde se termină tehnica”, pe marginea căruia marea noastră artistă  adaugă: „artiştii nu se improvizează, ei se formează încet, cu educaţie specială şi îngrijită cu dragoste”*.

Dr. Mirela Zafiri

*informaţii culese personal de la artistă; de pe booklet-ul CD-ului Electrecord 819, Silvia Voinea, soprano; din volumul Voinea, Silvia: „Incursiune în istoria artei cântului şi a esteticii vocale”, Pro Transilvania, 2002; cât şi din articolele OPERAMUNDI, 21 martie 2010:“Silvia Voinea, o voce de neuitat…; “Cronica Română, 14 Noiembrie 2007: “Pentru Silvia Voinea aplauzele continuă”, de Dr. Grigore Constantinescu şi Revista no14plusminus din 10 august  2010, “Pasărea Shakespeare – Ce înger o trezeşte pe Titania” de Dr. George Anca.  

No comments yet

Lasă un răspuns

Note: You can use basic XHTML in your comments.

Abonează-te la acest flux de comentarii prin RSS