Workshop de Compoziţie în cadrul Festivalului “George Enescu”

Workshop de Compoziţie în cadrul Festivalului “George Enescu”

Între 4-7 septembrie, în cadrul Festivalului Internaţional George Enescu a avut loc, la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, ediţia I a Workshop-ului de Compoziţie. Acest workshop „este un proiect inedit ce îşi propune promovarea tinerilor compozitori români şi a muzicii contemporane româneşti, sprijinind şi ajutând la împlinirea unuia dintre principalele scopuri ale Festivalului Internaţional George Enescu. Conceptul acestui eveniment este concertul interactiv. Masteranzi şi Doctoranizi din principalele centre universitare din România vor participa cu lucrări în primă audiţie interpretare de unii dintre cei mai buni instrumentişti din generaţia tânără, printre care se numără ansamblul Icon Arts condus de dirijorul Gabriel Bebeşelea. Compozitori importanţi din lumea muzicii contemporane internaţionale ca Miklos Maros, Bernard Cavanna, Hubert Stuppner şi Zygmunt Krauze – sunt prezenţi în public pentru a-i sfâtui, îndruma şi susţine pe tinerii creatori. De asemenea, un alt punct de interes va fi reprezentat de prelegerile susţinute de cei patru compozitori despre propriile creaţii.” (Cristina Uruc)

Duminică, 4 septembrie 2011

Artist original, ce se consideră mai degrabă autodidact, compozitorul francez Bernard Cavanna s-a născut în 1951, pianist ca formaţie. Henri Dutilleux l-a îndrumat să-şi dezvolte talentul componistic încă de la o vârstă fragedă. Apreciază în mod deosebit creaţia compozitorului român Aurel Stroe, astfel că, în anul 2000, alături de Laurence Pietrzac, a realizat un emoţionant film în memoria lui Aurel Stroe, care a câştigat premiul special al Juriului la Festivalul Classiques en images / Musée du Louvre, fiind preluat şi vizionat apoi în cadrul mai multor prestigioase festivaluri de film. Din 1987, este directorul Şcolii Naţionale de Muzică din Gennevilliers, Franţa. În cadrul conferinţei susţinute la UNMB, Bernard Cavanna a vorbit despre estetica sa, menţionând că a fost foarte puţin – sau deloc influenţat – de către şcoala franceză de compoziţie. Unul dintre instrumentele sale preferate este acordeonul, un instrument la care cântase şi tatăl său, şi pe care îl utilizează deseori în lucruri. Participanţii la workshop au putut audia un trio pentru violă, violoncel şi acordeon, o lucrare frumoasă, ce explorează virtuţile timbrale ale acordeonului, pornind de la conceptul de  timp dilatat. Este impresionantă dragostea şi admiraţia lui Bernard Cavanna pentru compozitorul român Aurel Stroe, căruia, de altfel, i-a dedicat şi un dublu-concert pentru vioară, violoncel şi orchestră.

Mai multe, la adresa: http://www.bernardcavanna.com/bdir.html

Concertul de la ora 14 a cuprins lucrări de Matei Gheorghiu (Three Songs in Latin Languages), Darie Nemeş Bota (Para Bellum), Sebastian Dumitrescu (The Popular Mysteries) şi Alin Văcean (Taifas). Lucrările au fost interpretate de Sorin Rotaru (percuţie), Radu Stan (clarinet), Mihai Murariu (pian), Remus Manoleanu (pian) şi Bianca Manoleanu (soprană).

 

5 septembrie 2011

Compozitorul Miklós Maros s-a născut în Ungaria, în 1943. A urmat cursurile Academiei de Muzică din Budapesta, sub îndrumarea lui Ferenc Szabó, mutându-se ulterior în Suedia, la Stockholm, completându-şi studiile la clasa compozitorului Ingvar Lidholm. Un rol semnificativ în dezvoltarea sa componistică îl are întâlnirea cu Gyorgy Ligeti. Creaţia sa este vastă, cuprinzând lucrări simfonice şi camerale în toate genurile. Este membru al Academiei Regale de Muzică din Stockholm. În cadrul workshop-ului, compozitorul s-a concentrat mai mult pe audiţii, oferind spre ascultare mostre din lucrări cât mai diferite, pentru ca auditorii să îşi poată contura o imagine cât mai extinsă despre creaţia sa. Un alt participant remarca: „Aceasta este o muzică fericită”. Miklós Maros explorează virtuţile timbrale ale instrumentelor, oferind spre audiţie, în acest sens (împreună cu partitura) o lucrare pentru violoncel solo şi o alta pentru clarinet solo (a cărei primă audiţie a fost realizată de celebrul interpret român Aurelian Octav Popa). Am putut audia, de asemenea, un Concert pentru pian şi orchestră de coarde.

Mai multe la http://www.mmaros.com/

Concertul de la ora 14  a cuprins lucrări de Mihai Măniceanu (Raveliana), Sabina Ulubeanu (Soleil sur les cloches), Gabriel Mălăncioiu (Sublimation), Zsolt Garai (Variaţiuni seriale) şi Dan Variu (Axiome). Lucrările au fost interpretate de Ansamblul Icon Arts, condus de Gabriel Bebeşelea.

*

*

 

6 septembrie 2011

„Dacă mintea încearcă să controleze muzica prin intermediul ideilor – este greşit”, afirmă Hubert Stuppner. Născut în Italia, 1944, a urmat cursuri de perfecţionare la Darmstadt cu Karlheinz Stockhausen, Mauricio Kagel, Gyorgy Ligeti şi Iannis Xenakis. Este Doctor în muzicologie; susţine conferinţe la cele mai importante academii de muzică din Europa şi este membru a numeroase jurii de compoziţie. Deopotrivă preocupat de teorie şi muzicologie, Hubert Stuppner realizează o clasificare inedită a muzici contemporane, urmând modelul dantesc şi aşezând compozitorii – nu în bolgii, ci în cercuri, conform esteticilor componistice ale fiecăruia. La primul nivel (sau cerc), Stockhausen dialoghează cu Nietzsche; la nivelul şase întâlnim ideea de „anorexie în muzică”; la nivelul opt, Messiaen, cu simfonia Turangalila şi ideea de sincretism în muzică; la nivelul doisprezece, noul expresionism şi noul eclectism. Stuppner afirmă că, azi, se scrie „muzică despre muzică”, o muzică „second-hand”, compozitorii continuă ceea ce alţii au abandonat. „Avem nevoie de originalitate”, afirmă compozitorul Hubert Stuppner; „poate că nu putem să mai fim originali, dar trebuie să încercăm toată viaţa”.

Puteţi asculta creaţiile sale la adresa: http://www.hubertstuppner.info/

În cadrul concertului de la ora 14, au fost interpretate, de către ansamblul Icon Arts – dirijat de Gabriel Bebeşelea, lucrări de Veronica Anghelescu (Shiver), Bogdan Chiroşcă (Simfonia de cameră) şi Stelian Ababei (Scene din  Poemul „Curcubeul Naşterii”).

*

*

*

7 septembrie 2011

Compozitorul polonez Zygmunt Krauze, născut în 1938, a studiat pianul şi compoziţia la Academia de Muzică Chopin din Varşovia, apoi la Paris cu Nadia Boulanger. Oferind celor prezenţi la workshop câteva detalii ale esteticii sale componistice, Krauze şi-a declarat afinitatea cu pictorul avangardist Władislaw Strzemińki, artist care pictează utilizând numai tonuri de alb.  „Contactul cu tablourile sale a fost ca o iluminare pentru mine”, povesteşte compozitorul. „Atunci mi-am dat seama ce trebuie să fac cu muzica mea”. Această estetică „unitarianistă” evita contrastele, fără sfârşit şi fără început.

Muzica sa necesită o nouă perspectivă a receptării. În anii ’60, a creat un adevărat trend prin colaborarea sa cu arhitecţi care au construit spaţii destinate în mod special audierii muzicii sale.

„Oamenii vin, ascultă, pleacă, sau se plimbă prin diferitele încăperi ale expoziţiei, având diferite puncte de vedere, în funcţie de poziţia lor fizică”. Muzica sa se plasează în opoziţie cu estetica poloneză a ultimilor ani; Krauze optează pentru forme orchestrale omogene. Dar nu se îndepărtează de estetica modernă. În plină avangardă, Krauze scrie „Gloves music”, „Stones music”. Concertul pentru pian şi orchestră este prima lucrare care îl caracterizează, conform spuselor sale. Pianul este desincronizat faţă de orchestră, beneficiind de o scriitură liberă, în timp ce partitura pentru orchestră este notată în măsură. „Pianistul se poate exprima, astfel, liber”, explică compozitorul. Un alt concert, pentru patru piane şi orchestră, se intitulează „Letters”, şi reprezintă o serie de „scrisori muzicale” către prietenii săi întru muzică: Toru Takemitsu, Lutosławski, Scedrin.

Mai multe informaţii la: http://www.zygmuntkrauze.com/

Concertul din această ultimă zi a Workshop-ului de Compoziţie a cuprins lucrări de Cristina Uruc (Obsession), Mihai Murariu (Brain Freeze), Adina Sibianu (Air) şi Diana Rotaru (Hypnos), în interpretarea ansamblului Icon Arts condus de Gabriel Bebeşelea.

Hypnos, de Diana Rotaru, intr-o altă interpretare:

Câteva cuvinte despre ansamblul Icon Arts şi dirijorul său.

Icon Arts Ensemble este o formaţie de muzică nouă, fondată în 2009 în cadrul festivalului omonim desfăşurat cu regularitate la Cisnădie, în judeţul Sibiu. Dedicat promovării muzicii contemporane, ansamblul Icon Arts reuneşte tineri muzicieni de la orchestrele importante din Transilvania (Filarmonica de Stat Sibiu, Filarmonica de Stat Braşov, Filarmonica de Stat Transilvania Cluj-Napoca).Încă de la înfiinţare, ansamblul a fost dirijat de tânărul dirijor (şi colegul nostru de Facultate) Gabriel Bebeşelea.

Icon Arts Ensemble are, deja, multe realizări. În 2010, a colaborat cu dirijorul olandez Theo Wolters şi cu actorul Bogdan Sărătean pentru punerea în scenă şi interpretarea „Poveştii soldatului” de Igor Stravinski. Repertoriul lor cuprinde atât lucrări ale unor compozitori binecunoscuţi (Doina Rotaru, Dan Dediu) cât şi prime audiţii ale tinerilor compozitori (Alin Gherman, Cristina Uruc, Dan Variu, Mihai Murariu). Au concertat în mai multe oraşe din ţară, participând la festivalurile specifice (SIMN 2010, de exemplu).

Componenţa ansamblului este următoarea:

  • Alexandru Rebreanu – flaut;
  • Emin Curtgeafar – oboi;
  • Ciprian Dancu – clarinet;
  • Constantin Urziceanu – clarinet bas;
  • Adam Raduly – fagot;
  • Sergiu Trompa – corn;
  • Barna Puja – trompetă;
  • Ionuţ Palagniuc – trombon;
  • Alexandru Corlan – tubă;
  • Alexandru Crăciun – percuţie;
  • Andrei Marcovici – percuţie;
  • Alexandra Făgărăşanu – pian;
  • Teodora Cârciumaru – celestă;
  • Miruna Vidican – harpă;
  • Roxana Curtgeafar – vioară;
  • Irina Dancu – vioară;
  • Alina Stavăr – violă;
  • Andras Vilhelem – violoncel;
  • Raul Lenart – Contrabas.

Gabriel Bebeşelea, dirijorul formaţiei, este unul dintre cei mai talentaţi tineri dirijori ai României. Discipol al lui Horia Andreescu în prezent, la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, el şi-a început studiile dirijorale la Cluj-Napoca, la clasa maestrului Petre Sbârcea. A debutat în 2006 la Sibiu, cu Sibiu Youth Orchestra, al cărei prim-dirijor este şi în prezent. Este invitat cu regularitate să dirijeze Filarmonica Sibiu, Filarmonica Odorheiu-Secuiesc, Filarmonica Satu-Mare, Orchestra de Cameră Liutaria, Orchestra Harmonia Cordis, Opera Naţională Cluj-Napoca. În noiembrie 2010 a câştigat premiul I la Concursul Internaţional de Dirijat Jeunesses Musicales (Bucureşti). În prima parte a anului 2011, a efectuat un prestigios stagiu la Royal Concertgebouw (Amsterdam).

Urmărind evoluţia la repetiţii şi pe scenă a acestei formaţii şi a dirijorului său, nu am putut să nu fiu impresionată de profesionalismul şi dăruirea lor. Câte douăsprezece ore de repetiţii, discuţii atente cu fiecare compozitor, studierea fiecărui detaliu al partiturii şi un respect desăvârşit faţă de muzică sunt doar câteva dintre calităţile lor. Aş adăuga precizia şi temperamentul energic al dirijorului, care nu a omis nici un detaliu pentru ca această serie de patru concerte, deşi cuprindeau lucrări ale unor compozitori aflaţi la începuturile carierei, să fie „la înălţime”. Pe această cale, mulţumim dirijorului Gabriel Bebeşelea şi ansamblului Icon Arts pentru această lecţie de profesionalism pe toate planurile.

 Veronica Anghelescu

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s