1928: Istoria musicei la români – Mihail Gr. Posluşnicu

Standard

În urmă cu 84 de ani, în România apărea Istoria musicei la români. De la Renaștere până`n epoca de consolidare a culturii artistice[1], lucrare semnată de Mihail Grigore Poslușnicu și considerată a fi prima Istorie a muzicii românești. Apărută la Editura ”Cartea românească” din București, lucrarea beneficiază de o scurtă prefață semnată de Nicolae Iorga, care apreciază că ”a strânge laolaltă notițele risipite despre musica populară, cea bisericească și puțina  musică occidentală dela noi până mai ieri, e o faptă foarte lăudabilă”.

Această carte are 628 pagini realizate cu migală de profesorul Mihail Grigore Poslușnicu. Născut în Suceava, la 1 noiembrie 1871, cu studii superioare realizate la Conservatorul ieșean, Mihail Poslușnicu își desfășoară activitatea de profesor în mai multe localități: Brăila, Pomârla, Dorohoi, stabilindu-se în cele din urmă la Botoșani. Preocupat de compoziție (lucrări corale, în special), de activitatea didactică manifestată prin scrierea manualelor de muzică (intitulate Viața musicală[2]), de studiile publicate în diverse tipărituri, dar mai ales în revista Armonia (Revista profesorilor de muzică), pe care a coordonat-o timp de 11 ani, între 1924-1935, Mihail Poslușnicu a scris, după monografia Gavril Musicescu. Viaţa şi opera sa muzicală (1926), lucrarea sa de bază – Istoria musicei la români. De la Renaștere până`n epoca de consolidare a culturii artistice. 20 de ani de muncă au fost necesari pentru apariţia acestei lucrări, despre care autorul menţiona: „(…) întru întocmirea acestui conglomerat de evenimente musicale din viaţa istorică a neamului nostru, întru colectarea lor, a trebuit să trec în revistă arhive, biblioteci întregi, cărţi, reviste, documente şi variate manuscrise, totuşi am credinţa că, pe terenul istoriei musicale româneşti, se mai pot încă aduna multe ştiri de interes istoric naţional (…)[3]. Structurată în nouă părți, lucrarea cuprinde istoricul muzicii bisericești și laice, criticii și compozitorii români, muzica în Ardeal, Banat, Moldova, Bucovina, instrumentele muzicale la români, muzica ostășească, breasla lăutărească, și trebuie menționat aportul lui Timotei Popovici care, prin corespondența purtată cu profesorul Poslușnicu, a completat informațiile cu privire la Școala muzicală din Ardeal și muzica bisericească din Transilvania[4].

Imediat după lansarea cărții, mai precis pe 20 mai 1928, Alfred Alessandrescu îi trimite o scrisoare autorului[5], în care menționează: ”Tot ce pot spune deocamdată e că volumul apărut e un neprețuit tezaur de date și de cunoștințe, ce scutesc de aci înainte pe cercetătorii trecutului nostru muzical de a mai recurge la tot felul de isvoare și de documente atât de greu de găsit. Te felicit din inimă pentru răbdarea și munca de care ai dat dovadă și te rog să crezi în sentimentele mele colegiale.”.

Referitor la întreaga activitate desfășurată de către Mihail Poslușnicu și cunoscută în întreaga țară, Dimitrie Cuclin, într-o scrisoare din 8 octombrie 1931 pe care i-o adresa , îi comunică: ”Îți urez putere să o duci până la capăt și mai cu seamă providențiala grație de a găsi supremă plăcere și necontenit izvor de recreare a tot ceea ce faci. Al D-tale devotat, Dimitrie Cuclin”[6].

Cătălina Constantinovici

 Anexa 1

Anexa 2


[1] Anexa 1

[2] Anexa 2

[3] ”În loc de prefață” – Istoria musicei la români. De la Renaștere până`n epoca de consolidare a culturii artistice, Editura Cartea Românească, București, 1928, p. 3

[4] Elisabeta Dolinescu – Mihail Poslușnicu. Viața și opera, Editura muzicală, București, 1984, p. 191

[5] George Breazul – Scrisori și documente III, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, București, 1997, p. 32

[6] George Breazul – Scrisori și documente III, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, București, 1997, p. 41

Anunțuri

Un răspuns »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s