Muzică contemporană pentru duo de acordeoane în Festivalul Ţintea Muzicală – iulie 2012

Standard

Într-o atmosferă deosebit de primitoare şi în plină vară (20-23 iulie), Casa Teodorescu din Ţintea – Băicoi a găzduit o nouă ediţie de festival muzical cameral, a IV-a. Ciclul concertelor şi atelierelor de lucru s-a derulat pe o perioadă de patru zile (una dintre acestea fiind asumată de Muzeul memorial „Paul Constantinescu”, din Ploieşti cu sprijinul animator al prof. dr. Alexandru Bădulescu). De această dată, tema propusă de codirectoarele festivalului – surorile compozitoare Dana Cristina Probst şi Adina Dumitrescu – a fost „Peisaj francez cu două acordeoane”. Astfel, organizatoarele au programat chiar în prima zi un concert pentru două acordeoane cu lucrări aparţinând unor compozitori contemporani, în general români, şi care au scris respectivele piese special pentru acest eveniment. În acest fel, graţie festivalului de la Ţintea (care nu a uitat că acordeonul a fost şi unul dintre pertinentele idiomuri timbrale ale muzicii franceze din ultimul pătrar al sec. XIX, consacrat prin stilul bal-musette), putem spune că repertoriul duo-ului de acordeoane s-a îmbogăţit cu 7 lucrări. Ne vom referi, pe scurt, la fiecare dintre ele.

Sebastian Dumitrescu (România/Finlanda) – Musique d’été. Pornind dintr-o melodie agale, sugestivă în raport cu o după amiază de vară petrecută leneş în balansoarul de pe prispă, materia sonoră tinde să se densifice armonic şi polifonic, respectiva melodie ascunzându-se discret, într-un registru ceva mai grav, odată cu preluarea de către acordeonul secund. Cam după două treimi din întreaga desfăşurare a lucrării, se produce o binevenită ruptură formală, mai degrabă la nivelul stilului, dar şi al pulsaţiei, când, pe fond, intervine un tremolo, după care lentoarea imanentă conductului melodic este recuperată definitiv, în atmosfera unei sintaxe dominate de această dată de tipul monodie acompaniată. Poate că, uneori, o mai atentă delimitare a registrelor sonore ar fi permis păstrarea fără întrerupere a contactului auditiv cu planul melodic, care constituie axa de plăcută expresie, a întregii lucrări.

Stefano Bonliauri (Italia) – Doppio Duo. Lucrarea stârneşte interesul datorită, în primul rând, teatralităţii timbrale, care te face curios să cauţi şi vizual, la modul în care se produce. Instrumentiştii se descoperă nu atât ca interpreţi cât ca virtuozi în executarea articulaţiilor de tot felul, pentru care compozitorul pare să fi dispus de o nesecată imaginaţie. Mişcarea regizorală (ridicările şi aşezările pe scaun), o serie de sunete-zgomot scoase prin articulaţii instrumentale neconvenţionale, dar şi cu vocea, fac parte din recuzita de limbaj a acestei lucrări, care te ţine mereu in touch, nepermiţându-ţi vreo clipă să iei un cât de mic interval, necesar survolării formei (pentru care compozitorul şi-a elaborat cu minuţiozitate o schemă complexă), dar nici să pătrunzi inspirant, în adâncimea etosului (ceea ce nici interpretelor nu le-a fost tocmai lejer). Aspectul spectacular a câştigat însă publicul, care a aplaudat intens, deopotrivă pentru performanţa execuţiei celor două acordeoniste (pe care le vom numi ceva mai încolo) şi inovativitatea regizoral-muzicală a compozitorului.

Sorin Lerescu (România) – Phonologos VI. Parcursul sonor se articulează în două părţi, inegale ca mărime şi diferite ca expresie, ambele însă în tonul liric, propriu compozitorului. Alcătuirea primei părţi este lesne reperabilă datorită unor semnale de început, în registrul grav, precum şi de pauzele generale de la sfârşitul fiecărui segment. Muzica se developează pe axa secundei mari, într-un mod oarecum didactic, ingenios ca studiu de compoziţie – în sensul a câte unui mereu altceva, pornind dinspre incipituri sonore asemănătoare. Mai scurtă, partea a doua comportă un ton oarecum zglobiu, generându-se amuzant dintr-un motiv de două secvenţe, ca dintr-o gamă tonală, urmate de un „ciripit” cadenţial, în construcţia unui arc tripartit (unde segmentul mediu aminteşte de celula secundei mari armonice şi/sau melodice, a primei părţi). Pe ansamblu, mi s-a părut că sentimentul de naturaleţe în cinetica formei a fost oarecum umbrit de interseul pentru combinatorica/jocul construcţiei, în raport cu care compozitorul a vădit mai mult interes.

Cătălin Creţu (România)  – Monolog. Compozitorul a optat pentru o muzică vivantă şi tonifiantă, de tip cântec sau dans, derulat giusto, simplă dar incitantă, mai ales sub aspectul asimetriilor ritmice şi a supleţii melodice, geometrizate ludic prin liniile unor scări suitoare şi coborâtoare. Raportată întregului program al concertului, această lucrare consider că a avut şi funcţia unui revigorant intermezzo.

Adina Dumitrescu (România/Finlanda) – La femme aux cheveux de flammes. Cred că organicitatea acestei compoziţii vine din două aspecte de stare: o constantă modală în scară infraoctaviantă (re diez, mi, sol, la bemol – reprezentând de fapt modulul unui mod cu transpoziţie limitată); o aproape neîntreruptă pedală de pulsaţie, în formulă de tremolo. Peste astea survin, cu statut de mici evenimente, diferite fulguraţii melodice sau armonice, figurate prin arpegii, acorduri repetate, polifonii complementare în pulsaţii contrastant mai lente. În expresia ei, a cărei formă de tip clasic este deosebit de frumos şi bine construită, muzica se dovedeşte într-un deplin acord cu titlul literar, percepţia dinamicii şi intensităţii flăcărilor, dar şi a feminităţii pure, mustind de elan juvenil, fiind pe deplin sugerate. Prin această lucrare, compozitoarea a dorit şi să omagieze personalitatea creatoare a lui Claude Debussy, la aniversarea a 150 de ani.

George Balint (România) – Diada.Mi-am propus situarea timbrului de acordeon în zona unei expresii mai austere şi grave, de format clasic şi nuanţă poetică. Sunt trei segmente-stări, puternic contrastante (luminos, întunecat, luminos), bazate pe flexionarea aceleiaşi teme melodice – de rit baroc, în primul segment; aproape expresionist şi abstract, în al doilea; sublimat în acut, prin figuraţiile unor sonorităţi ca de bucium şi/sau fluier, pe sub a căror retragere dinamică (de intensitate) se articulează solemn câteva acorduri de nuanţă majoră, în ultimul segment al lucrării.

Drew Wilson (Anglia) – Nacht und Nebel. Aproape rapsodic, se înlănţuie o serie de segmente, fiecare fiind construit pe două planuri: al unei pulsaţii lente, uşor asimetrice, sugerând un fel de păşire, cu diferite grade de densitate (prin constituţia armonică) şi tempo (prin mărimea duratei lor – egale, mai mici sau mai mari decât o măsură de trei, patru sau cinci timpi, şi în raport cu diferite valori metronomice); al unor motive care apar în intervalul paşilor, ca sugestie a unor fantasme închipuite prin ceaţă, ea însăşi cu variabilă transparenţă, sub difuza lumină a unei nopţi cu lună plină. „Păşitorul” (a cărui perspectivă ni se propune) trece astfel prin diferite situaţii scenice (valuri de ceaţă), trăind o largă gamă de stări, de la tensiunea misterului tenebros la elanul rotitor-ameţitor al valsului. Ca sub o pală de vânt, în ultimele trei măsuri ale lucrării ceaţa se risipeşte subit, lăsând razei de lună o fulgerătoare strălucire (preţ de numai o clipă, căci apoi, la fel de spontan, piesa se termină).

Eroinele protagoniste ale acestui veritabil recital-concert de matineu au fost acordeonistele Terhi Sjöblom (Finlanda) şi Marija Kandić (Serbia), care au susţinut cu vigoare, convingere dar şi măiestrie interpretativă întregul program. În după masa aceleiaşi zile a avut loc şi un workshop de compoziţie, moderat de muzicolog Irina Vasilescu. Practic, compozitorii (aproape toţi fiind prezenţi), cele două interprete, precum şi toţi ceilalţi muzicieni invitaţi, au comentat într-un mod colocvial diferitele impresii, idei şi tehnici de execuţie, în referinţa lucrărilor audiate în concert. Subliniem şi cu privire la dimensiunea internaţională a întregului festival, la care au participat efectiv, ca interpreţi, moderatori şi compozitori, muzicieni şi muzicologi din diferite ţări europene.

George Balint 

Articol preluat, publicat iniţial în Revista „Actualitatea muzicală”, august 2012, cu permisiunea editorului şi a autorului

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s