Arhivele lunare: August 2013

Workshop de compozitie in cadrul Festivalului International „George Enescu”

Standard

Sigla GE

GEORGE ENESCU INTERNATIONAL
COMPOSITION WORKSHOP
2. – 8. SEPTEMBER 2013

Organized in the frame of the
George Enescu International Festival
1.-28. September 2013
Bucharest, Romania

Welcome to the second edition of the
George Enescu International Composition Workshop!

The George Enescu International Composition Workshop is a project organized in the frame of the George Enescu International Festival that aims to connect the contemporary Romanian music to the international profile stage.

One of its main goals are to promote young Romanian composers and their music on an international level.

For one week, the internationally renowned guest-composers invited to hold lectures in the GEICW 2013 will share their knowledge, their beliefs and will guide the young generation of Romanian composers from all over the country.

We strongly believe that, through this project, connections will be made between generations and cultures and new ideas will spring on the contemporary music stage.

Enjoy all the lectures, seminars and concerts organized under the XXth Century Music – Workshop concert series and LET THE TALENT ARISE!

Cristina Uruc
GEICW 2013 Coordinator

PROGRAM

Monday, September 2nd

Romanian Atheneum

17.00h

Opening Concert

„Archaeus” Ensemble
Conductor: Liviu Dănceanu

Program
George Balint – Muzică pentru Archaeus
Michael Denhoff – Strophen (I)
Ştefan Niculescu – Triplum II
Michael Denhoff – Strophen (II)
Dan Buciu – Schiţe pentru un autoportret
Michael Denhoff – Strophen (III)
Horia Şurianu – Reverie Byzantine en Canon
Michael Denhoff – Strophen (IV)
Javier Darias – Ucanca
Aurel Stroe – Humoreske mit zwei durchblicken zum leeren

Tuesday, September 3rd

National University of Music Bucharest
Dinu Lipatti Hall

10.00h
Lecture: „Stilistic, Aesthetic Aspects and Composition Techniques in Own Creation”
Acad. Cornel Ţăranu – composer, Cluj-Napoca – Romania

14.00h
Lecture: „Stilistic, Aesthetic Aspects and Composition Techniques in Own Creation”
Thierry Huillet – composer, France

15.30h
Lecture: „Stilistic, Aesthetic Aspects and Composition Techniques in Own Creation”
Michael Hersch – composer, U.S.A.

Romanian Atheneum

17.00h
„Banatul” Philharmonic Orchestra from Timişoara
Conductor: Martin Yates
Soloist: Matei Varga (piano)

Program
Tiberiu Olah – Armonii IV, Omagiu lui Enescu
Michael Hersch – Concerto for piano and orchestra
Thierry Huillet – „Ombres” – tribute to Debussy
Rolf Martinsson – Concerto for orchestra op.81

Wednesday, September 4th

National University of Music Bucharest
Dinu Lipatti Hall

10.00h
Lecture: „Stilistic, Aesthetic Aspects and Composition Techniques in Own Creation”
Dan Dediu – composer, Bucharest – Romania

Opera and Multimedia Studio

14.00h
Concert New Generation I
„IconArts” Ensemble
Conductor: Gabriel Bebeşelea

Program
Cristina Uruc – Latens
Bogdan Chiroşcă – Cvartet de coarde
Victor Colţea – Sketches of a Requiem
Cătălin Stefănescu Pătrascu – Serenada
Alexandru Murariu – Aeolus
Sebastian Androne – Stihiile

Dinu Lipatti Hall

15.30h
After-concert seminars

 

Thursday, September 5th 

National University of Music Bucharest
Dinu Lipatti Hall

10.00h
Lecture: „Stilistic, Aesthetic Aspects and Composition Techniques in Own Creation”
Octavian Nemescu – composer, Bucharest – Romania

Opera and Multimedia Studio

14.00h
Concert New Generation II
„IconArts” Ensemble
Conductor: Gabriel Bebeşelea

Program
Băcan Aurelian – Autoportret
Elena Apostol – Punct, contrapunct
Stelian Ababei – Cvintet de suflători
Veronica Anghelescu – Gom Jabbar
Diana Gheorghiu – Prisoner (captive shadows)
Dan Variu – Suomisaundi
Vlad Maistorovici – Vis cu vampiri

Romanian Atheneum

17.00h
„Moldova” Philharmonic Orchestra from Iaşi
Conductor: Leo Hussain
Soloist: Marino Formenti (piano)

Program
Cornel Ţăranu – Simfonia „Memorial”
Sir Peter Maxwell Davies – Concerto for piano and orchestra op.188
Harrison Birtwistle – Earth Dances

 

Friday, September 6th 

National University of Music Bucharest
Dinu Lipatti Hall

10.00h
Lecture: „Stilistic, Aesthetic Aspects and Composition Techniques in Own Creation”
Dr. Gabriel Iranyi – composer, Germany

Opera and Multimedia Studio

13.00h
„Arcadia” String quartet
Program
Adrian Pop – Mătasea şi metalul
Anatol Vieru – Cvartet
Martin Torp – Cantico delle creature
Dan Variu – Cvartet de coarde
Sabin Păutza – „Ludus Modalis”

Dinu Lipatti Hall

14.00h
Lecture: „Stilistic, Aesthetic Aspects and Composition Techniques in Own Creation”
Adrian Pop – composer, Cluj-Napoca – Romania

15.00h
Composition Seminar

Romanian Atheneum

17.00h
„Transilvania” State Philharmonic Orchestra from Cluj
Conductor: Joerg Widmann

Program
Ulpiu Vlad – Simfonia „Lumina Drumurilor”
Joerg Widmann – Concerto for trumpet and orchestra „ad absurdum”
Soloist: Sergei Nakariakov – trumpet
Joerg Widmann – Misa
Soloists: Alfred Melichar – accordion
Wilhelm Bruck – guitar

 

Saturday, September 7th

National University of Music Bucharest
Dinu Lipatti Hall

09.30h
Lecture: „Reflections on music of the past and today”
Joerg Widmann – composer and conductor, Germany

Small Palace Hall

11.00h

European Contemporary Orchestra

Program
Adrian Iorgulescu – Kaleidoscope
Martjin Padding – Hop – Creation ECO 2012
Ted Hearne – Frist World – Creation ECO 2012
Francois Narboni – Embarquement pour l’outre la – Creation ECO 2012
Pierre Adrien Charpy – Brulures – Creation ECO 2012
Liviu Dănceanu – Hexaih op.147

Dinu Lipatti Hall

14.00h
Lecture: „Stilistic, Aesthetic Aspects and Composition Techniques in Own Creation”
Peter Ruzicka – composer, Germania

15.30h
Composition seminar

Sunday, September 8th

Small Palace Hall

11.00h
„Minguet” Quartet

Program
Gabriel Iranyi – Cvartet de coarde nr.4
Peter Ruzicka – „Erinnerung und vergessen”
Soloist: Sarah Maria Sun – soprano
Wolfgang Rihm – Patru studii pentru cvartet cu clarinet
Soloist: Joerg Widmann – clarinet

National University of Music Bucharest
Opera and Multimedia Studio

14.00h

„Traiect” Ensemble
Conductor: Sorin Lerescu
Soloist: Pierre-Yves Artaud – flute

Program
Tiberiu Olah – Invocaţii
Ede Tereny – Traiectorie albă
Laura Ana Mânzat – Rondo neconventional
Anatol Vieru – Feuerwerk
Elena Apostol – Fairytale
Sorin Lerescu – Proportions II

Sala Dinu Lipatti

15.30h
Final Conclusions – Seminar

Romanian Atheneum

17.00h

„Profil” Ensemble

Conductor: Tiberiu Soare
Soloist: Radu Ion – bariton

Program
Adrian Enescu – Audio Games
Viorel Munteanu – Invocaţii
Octavian Nemescu – Nativitas quindeci
Doina Rotaru – Centrifuga
Mihai Măniceanu – crescendo
Nicolae Brânduş – Etudes transcedentales

Numărul 62, 10 august 2013

Standard

flowersAlexander Graur: Epistulae ex Ausonia

Cristina Uruc: Music-US! Summer Camp 2013

Florin Răducanu: Îndreptar de artă improvizatorică de Jazz

Liviu Crăciun: Nicu Alifantis… „inventatorul muzical” al naturalului, al firescului

Ioan Marius Popa: Adormirea Maicii Domnului – repere imnografice

Paul Leu: La promenadă pe Corso

Roxana Moldovan: Certitudine

Veronica Anghelescu: Cristina Uruc, un portret

Festivalul Timorgelfest, program complet

Scores! Ciprian Porumbescu: Dorul – aranjament de Ioan Dobrinescu

Scores! Claude le Jeune: Combien a d’heur l’homme dont le coeur

Scores! Eugen Kreiss: Rugăciune

Scores! Ioan Dobrinescu: Solitude – for violin, clarinet in A and piano

Scores! Liviu Dandara: Sonata pentru un pian singur

Scores! Maia Ciobanu: Decor (I) pentru clarinet in B şi pian

Scores! Psalmul 1 din Psaltirea Renascentistă Franceză

Scores! Mircea Valeriu Diaconescu: Fericit bărbatul

Scores! Nicolae Georgescu: Preludiu pe o temă bizantină pentru orgă solo

Scores! Valentin Petculescu: Stele-ndepărtate – pentru voce înaltă şi pian

Music! Anton Pann, Tatăl nostru, armonizare de Dan Mihai Goia

Music! Ariel Ramirez: Gloria din Missa Criolla

Music! Gabriel Mălăncioiu: Triguna Sattva

Music! Gheorghe Danga: Axion

Music! Harrz Crowl: Antipodae Brasilienses

Music! Pascal Bentoiu: Te slăvesc pe Tine, Părinte

Music! Sabin Drăgoi: Sfânt este Domnul

Music! Sofia Gubaidulina: Silenzio

Music! Steve Reich: The Desert Music

Music! O retrospectivă aniversară cu dirijorul Dan Mihai Goia la 61 de ani

Ba tu, ba tu! Invitaţie la spectacol

Epistulae ex Ausonia

Standard

Epistula Prima: Mititelu’ si Maneaua

Triste insemnari despre asociationismul cultural romanesc in Piemonte, Italia (si nu numai).

Mititelu’ este cilindric, carnos, iute, si pute de usturoi la zece metri; calitate care il face foarte popular, fiind usturoiul alimentul democratic si comunitar prin definitie (cind toti put, nimeni nu pute); ca un zvon si alte organe culturale, mititelu’ trece democratic din gura in gura fara deosebire de sex, religie, convingeri politice sau nationalitate. Pacat ca-i cam mic de felul lui; dar, cum scria Toparceanu “cu munca si cu rabdare / poti face cit unul mare”.

Maneaua este mai curind patrata si lata in solduri, cu ifos  si cu brizbrizuri de Tarigrad; nepotica a lui Pasadia de mateiana memorie, dinsa se simte bine cu parlagii, pitipoancele si scursurile mahalalei; dimineata se scola, se scutura si pleaca la Torino sa se intremeze cu bagna cauda. (Nota: bagna cauda, literar: baie calda, este o specialitate culinara piemonteza facuta cu acciughe (ansoa), ulei de masline si foarte, foarte mult usturoi; se consuma cu dragoste si placere terfelind  prin dinsa diferite zarzavaturi ca morcovul, telina si pastirnacul, cu conditia sa fie proaspete si mai ales tepene, sa nu se-nmoaie in graba in gura, ca se pierde gustul).

Legaturile culturale istorice dintre bucataria populara romana si cea piemonteza inlesnesc cunoasterea intre popoare, chiar daca despre infratire nu poate fi vorba inca; in ciuda usturoiului comun italienii nu fug in masa in Romania, deocamdata.

Exista in Piemonte si citeva asociatii romanesti, canale de televiziune si radio cu ifose culturale; fiind infiintate exclusiv spre folosul politic si economic al intemeietorilor promoveaza ce stiu si au mai drag patronii: mititelu’ si maneaua.   In consecinta, piemontezii sint convinsi ca bucataria romaneasca pute a usturoi mai ceva decit cea a locului, iar muzica lalaie in nestire impanata cu chiuituri si blesteme. Noroc ca italienii nu le-nteleg (nici eu de altfel, asa ca nu pot sa le traduc si sint fericit).

Fiind lasata total pe seama initiativelor personale, promovarea culturii romane face mai degraba daune decit foloase de vreun fel imaginii romanilor si Romaniei.

Sigur, initiativa personala este intotdeauna binevenita, mai ales daca are bani multi si de spalat. Numai ca, vedeti dumneavoastra, aici se vede cita greutate are tradititia culturala in actiunile oamenilor. Si interlopii de la Rasarit fac multi bani si imagine frumoasa cu promovarea culturii tarii lor de bastina. Dar au cel putin bunul simt si spirit comercial sa promoveze si cultura de nivel mai ridicat; cind n-au gust de la ei ii platesc pe cei care stiu ce sa faca ca sa le organizeze frumos vitrinele. In schimb obtin un prestigiu social deosebit. Ceea ce atrage dupa sine posibilitatea de a face afaceri mult mai grase promovind muzica nationala “culta” decit promovind cintecele de pahar (intre Ceaikovski si Gica Petrescu este, totusi, o diferenta; inca este adevarat ca al doilea a cistigat cu mult mai mult decit primul dar, ce sa-i faci… sub tzar era exploatarea omului de catre om, nu-i asa?).

Cum sa-i convingem pe interlopii (pardon, business-men) romani ca cu cultura (cacofonie voita) se poate cistiga mai mult decit cu mititelu’ si maneaua? Mentionez pe tovarasi domni noi capitalisti fiindca statul roman si bugetarii sai oficiali nu dau dovada de organe de receptie mintala. Nici un fel de interes demonstreaza autoritatile romane catre promovarea muzicii nationale in Italia, nici a interpretilor nici a compozitorilor. Cind am organizat personal doua concerte in 2008 pentru un grup de tineri muzicieni romani in turneu, am invitat si avut ca oaspeti primarii oraselor Torino si Venaria, televiziunea si presa torineza; desi invitati in scris, consulul Romaniei la Torino si asociatiile “culturale” romane nici nu s-au sinchisit sa raspunda, ce sa mai vorbim de prezenta. Este adevarat, in program era muzica de orga, care muzica nu prea se presteaza dinsa la manele, ca sa nu mai vorbim de mici la gratar gratis si cu mustar. Dar sint prezenti in fiecare an la toate festivalurile romanesti; evenimente pe care le recunosti de la un chilometru; micii la gratar au o mare putere de publicitate. Si aduc la voturi, mama, mama..

Nu-i vina lor. Brejnev se ducea la concerte, opera, balet; Ceausescu la hora-n sat, ca era indipindent. Ce putem pretinde de la urmasii acestor parinti spirituali? Mai ales ca acu’ sint si democratic alesi. Evviva mititelu’ si maneaua! (o idee folositoare pentru eventuala noua stema a tarii. Revendic copyrightu’….)

Sa ma ierte Urmuz ca l-am parafrazat; dar sa fim mindri, traditia promovarii culturii romane nu a murit nici dupa ’89. Din contra: in prezent carnea de mititei este cu mult mai buna si controlata calitativ de intelectuali bine pregatiti sa o faca. La nevoie, chiar sa scrie cite o manea acolo, ce naiba; trebuie sa ai niste bani, sa-ti cumpari mititeii si berea ca sa uiti de tine si de lume, lume, soro’ lume.

Cu tristete, al dumneavoastra

Alexander Graur

Torino

 

 

 

 

 

 

Music-US! Summer Camp 2013

Standard

1

În perioada 14 – 21 iulie 2013 a avut loc la Constanţa şi Eforie a doua ediție a Music-Us! Summer Camp, un proiect  de talie internaţională organizat de Fundaţia ConstantArt împreună cu Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Institutul Plonez București, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Colegiul Național de Arte Regina Maria din Constanţa, Biblioteca Județeană Constanța și Primăria Eforie.

Evenimentul a constat într-o serie de cursuri de specialitate (pian, canto, dirijat, compoziţie-muzică de film), toate fiind susţinute de mari personalităţi artistice precum :

  1. Jin Wang – dirijor austriac de origine chineză, invitat permanent al Orchestrei Naționale Radio și al Orchestrei Filarmonicii George Enescu – curs dirijat
  2. Cvartetul Consonanțe al Filarmonicii Mihail Jora din Bacău – curs dirijat
  3. Mariusz Adamczak – pianist (Polonia)– curs de pian
  4. Eleonora Enăchescu – (profesor, directorul Departamentului de Canto și Artele spectacoului, UNMB) – curs de canto clasic
  5. Adina Cocargeanu – corepetitor curs Canto
  6. Dan Dediu (compozitor, rector UNMB)  – curs de compozitie / muzica de film

În cadrul proiectului Music-Us!Summer Camp 2013 au avut loc și o serie de recitaluri și concerte:

17.07 – Muzeul de Artă Constanța – Recital cameral susținut de pianistul Mariusz Adamczack și Cvartetul de coarde “Consonanțe” al Filarmonicii Mihail Jora din Bacău.

În program: Concertul nr.1 in mi minor pentru pian de Frederic Chopin (aranjament pentru cvartet de coarde) și Variațiunile pe o temă de Paganini de Witold Lutoslawski (lucrare ce marcheaza 100 de ani de la nasterea compozitorului). – eveniment desfășurat în parteneriat cu Institutul Polonez București

19.07 – Muzeul de Artă Constanța, ora 17.00 – Recital vocal-instrumental

Interpretează: Cătălina Bordeanu (pian – Coordonator curs Mariusz Adamczak), Andreea Blidariu, Mihaela Panca, Cătălina Roibu, Valentin Gabriel Trandafir, Hou Feng, Andreea Carmen Marin, Nora Păunescu, Ioana Pipelea, Magda Eliza Maftei (Canto – Coordonator curs prof.univ.dr. Eleonora Enăchescu)

20.07 – Aula Magna a Universității Ovidius, ora 19.00

ora 19.00 – Concert simfonic și Orchestra Teatrului Național de Operă și Balet Oleg Danovski din Constanța

Dirijori: Vlad Agachi, Ton Han Huang, Donka Miteva, Sirui Liao, Daniel Enăşescu, Liviu Condriuc, Eduard Zecheru (Jin Wang-coordonator curs)

Solite: Andreea Blidariu – soprană

Mihaela Panca – soprană

*

Music-Us!Summer Camp 2013 în cifre

–          7 zile

–          6 parteneri

–          4 cursuri

–          2 recitaluri

–          1 concert simfonic

–          4 profesori de talie internațională

–          25 de participați (6 străini – China, Taiwan, Germania, Irlanda, Bulgaria; 19- România)

Organizator:

Fundaţia ConstantART

Parteneri:

Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti

Institutul Polonez Bucureşti

Universitatea Ovidius Constanţa

Colegiul Naţional de Arte Regina Maria din Constanţa

Muzeul de Artă Constanţa

Biblioteca Judeţeană Constanţa

Primăria Eforie

Partener media:

No.14 Plus Minus

Contemporary Music Journal

Sponsor:

Murfatlar

Gazdă oficială:

RTS Top Holiday Eforie Sud

Comunicat de presă emis de Fundația ConstantART

Contact: iulia_chirobocea@yahoo.com / cristina_uruc@yahoo.com

0758 23 60 19/20

Fundaţia ConstantART

Al. Garofitei nr. 34, Bl. L92, Sc.D, Ap.46

iulia_chirobocea@yahoo.com; cristina_uruc@yahoo.com; tel : 0758 236 019 / 20

www.freewebs.com/constantartfoundation                  www.facebook.com/fundatiaconstantart

*

Video recording

http://www.replicaonline.ro/recital-cameral-de-exceptie-la-muzeul-de-arta-125761/media/

Îndreptar de artă improvizatorică de Jazz

Standard

1 

Îndreptarul de Artă improvizatorică de Jazz, promis în serialul “Jazzul ca simbioză muzicală”, a apărut la Editura Muzicală

 

În 2012 am prezentat Teza de Doctorat  Improvizaţia muzicală între libertate şi control- Jazz Ecumenica , titlul fiind sugerat chiar de către coordonatorul ştiinţific, compozitorul-pianist, rectorul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, prof.univ.dr. Dan Dediu.

 Teza de doctorat conţine trei paliere tematice : a. o istorie a improvizaţiei muzicale cu accent pe perioada barocului muzical (un ghid excelent fiind lucrarea Formele Muzicale ale Barocului în creaţia lui J.S. Bach a lui Sigismund Toduţă); o istorie a jazzului prin prisma simbiozei classical-jazz (aici am realizat un subcapitol de istoria jazzului cu elemente inedite ale genului muzical) b. Îndreptarul de improvizaţie muzicală       c. compoziţia de jazz simfonic Jazz Ecumenica pe care am compus-o în perioda doctoratului şi care cuprinde 7 părţi printre care : Jazz Passacaglia, Jazz Fuga sau Tatăl Nostru (Pater Noster) pentru orchestră simfonică de jazz şi cor de femei.

Îndreptarul de Artă Improvizatorică de Jazz, pe care Editura Muzicală l-a publicat, conţine pe coperta-verso scurte recenzii ale unora dintre cele mai importante personalităţi muzicale din România, fiind o descriere exactă a ceea ce cuprinde :

   „ …Asistăm la o desfăşurare impresionantă de cunoştinţe tehnice.

….Un ghid şi totodată un Îndreptar în domeniul improvizaţiei de jazz, fiind înfăţişate cu claritate etapele procesului achiziţionării mijloacelor necesare desfăşurării actului improvizatoric în bune condiţii, adică la modul profesionist şi onest.”   

Dan Dediu, Rector al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti

 

„…Combină noţiunile de bază ale teoriei improvizaţiei cu elemente de pianistică jazzistică. Paginile referitoare la pianistica de jazz reprezintă o contribuţie valoroasă în domeniul pedagogiei de specialitate de la noi,  fiind primul material de acest fel redactat în limba română.

… O altă realizare demnă de a fi menţionată este înfiinţarea la insistenţele şi sub îndrumarea lui Florin Răducanu a primei secţii de jazz(la Colegiul”G.Enescu”) în cadrul învăţământului preuniversitar din România”.

                              Mircea Tiberian, pianist, compozitor, profesor universitar

 

 „…Sunt prezentate succint, cu claritate şi exemple bine alese, ipostaze ale limbajului muzical jazzistic, trăsături tehnico-stilistice vizând notaţia, armonia melosul, ritmul, structurile intonaţionale. Este conceput de un subtil profesionist, de un pedagog cu har şi un creator– interpret de elită, ce propune celor interesaţi un scurt Îndreptar pentru studiul improvizaţiei muzicale, atât în stilul jazz, cât şi în zona de fuziune stilistică classical-jazz.”

Romeo Cosma, pianist, compozitor, profesor universitar

 

 „… Tratează modalităţile de realizare a unei improvizaţii de jazz, cu referiri la teoria modurilor, la armonie dar şi la soluţiile pe care le propune pentru dezvoltarea capacităţii de  a improviza şi a compune”.

Sorin Lerescu, compozitor, profesor universitar

 

Acest Îndreptar de improvizaţie muzicală de jazz l-am realizat ţinând cont de nevoile tinerilor muzicieni, etapele de pregătire fiind realizate gradual . Din acest motiv, metoda nu se adresează celor care doresc rezultate imediate, facile, realizarea corectă a parametrilor didactici fiind posibilă în minimum 4 ani de studiu (chiar dacă unii elevi pot fi precoce în ceea ce priveşte înmagazinarea informaţiilor şi aplicarea formulelor date). O realizare creativă, diversificată stilistic, precum şi dobândirea discernământului estetic “de jazz”, apare abia într-o fază mai avansată din punct de vedere al maturizării personalităţii muzicale, experienţa proprie obţinută din practica în cadrul unor  ansambluri specifice fiind obligatorie.

Trebuie să spunem că există preocupări importante anterioare în domeniul pedagogiei de jazz din România. Aici trebuie amintiţi Marius Popp, Mircea Tiberian şi Romeo Cosma. Cu atât mai mare mi-a fost bucuria să am susţinerea şi aprecierea pentru acest demers din partea unor personalităţi muzicale ale căror păreri le expunem pe coperta exterioară-verso : Dan Dediu, Mircea Tiberian, Romeo Cosma, Sorin Lerescu, care recomandă acest Îndreptar atât elevilor şi studenţilor, cât şi viitorilor pedagogi de jazz din România.

Partenerul media al acestui proiect didactic este Platforma internaţională de Jazz cu sediul în Canada, JazzWorldQuest.com,  director, Ştefan Bocioacă, căruia îi adresăm mulţumiri speciale.

În final, doresc să mulţumesc Revistei No.14PlusMinus pentru colaborarea începută acum mai bine de 2 ani, serialul Jazzul ca simbioză muzicală fiind citit şi apreciat pe mai multe continente datorită aceleiaşi Platforme internaţionale JazzWorldQuest.

P.S. Pe 30 aprilie 2013, Organizaţia Art Factory a realizat un parteneriat cu UNESCO pentru celebrarea zilei mondiale a jazzului, Unesco Jazz Day. În România au existat 2 oraşe care au dedicat manifestări acestei zile : Cluj, unde a existat un adevărat festival cu această tematică şi Bucureşti, prin “Gala Art Factory” ajunsă la cea de-a doua ediţie, evenimentele fiind anunţate pe pagina oficială a evenimentului sub egida UNESCO:

     http://jazzday.com/events/

     http://www.jazzworldquest.com/home_files/FlyerArtFactoryGala2013.jpg

Şi pentru că finalitatea oricărui act pedagogic trebuie să fie practica artistică, premiul ESPERANZA, pe care elevii mei l-au obţinut la „Galele Studenţeşti – Sibiu 2013”, constituie  încă o confirmare a faptului că ceea ce am realizat la Colegiul “G.Enescu” în urmă cu 13 ani (fondarea primei secţii de jazz din sistemul preuniversitar din România) este în beneficiul comunităţii artistice şi al învăţământului vocaţional din România :

https://www.facebook.com/photo.php?v=606524966024787&set=vb.122062291198460&type=2&theater

 

                                                                  Prof. dr. Florin Răducanu

http://www.jazzworldquest.com/florin_raducanu.html

 

 

Nicu Alifantis… „inventatorul muzical” al naturalului, al firescului

Standard

ALIFANTIS foto dobro„Prima impresie pe care o laşi asupra altor oameni, este hotărâtoare. Cu ea rămâi! Te va însoţi ca o umbră – foarte mulţi ani! – şi va fi extrem de greu de schimbat” … aşa ne spunea mama când, copii fiind, începeam o nouă şcoală sau o nouă etapă în viaţă, când pătrundeam într-un univers social necunoscut, cu totul nou pentru noi.

În decursul anilor m-am convins de valabilitatea axiomei. În mod spontan îmi vine în minte o excepţie care ar confirma regula … debutul lui Nicu Alifantis la Cluj.

– Cum aşa ?!? … te întrebi dragă cititorule … a fost un debut „cu stângul” ?

– Ah, nu, nici vorbă ! Nu a fost nici bine, nici rău, ci doar „altfel”, aş răspunde eu acum.

– Şi totuşi, concret, cum a decurs debutul lui Nicu Alifantis la Cluj ?!?

– Îţi propun să o luăm încet, bătrâneşte … Încearcă să-ţi imaginezi că eşti spectatorul unui concert-maraton de poezie şi muzică folk, spectacol care se derulează – fără pauze ! – dureaza peste şase ore iar pe scenă se perindă câteva zeci de interpreţi de folk, de calibrul lui Nicu.

Tudor Gheorghe, celebritate a micilor ecrane şi îndrăgit-spontan de mai multe generaţii de ascultători

Vali Sterian şi Evandro Rossetti, „copii teribili” ai folk-ului românesc … „teribil” de talentaţi şi îndrăgiţi

Marcela Saftiuc si Adriana Ausch, pe drum să devină Primele Doamne ale folkului românesc

Mircea Vintilă, marea vedetă a acelui moment

Actorul Florian Pittiş, magnetiza sala prin multiplele sale talente

Mircea Bodolan, o apariţie seducătoare, „eterna slăbiciune” a publicului feminin

Doru Stănculescu, autorul unor compoziţii elaborate şi cu un stil de intrepretare „şlefuit până la perfecţiune”

Actorul Radu Gheorghe, aducătorul pe scenă al unui umor suculent, umor mascat sub o mină de om serios şi mult-prea-responsabil

Anda Călugăreanu ingenuă cu candoarea vocii ei, un om mic la statură dar cu un suflet imens, un artist cu o sinceritate debordantă de copil

Printre interpreţii „cu nume” erau presăraţi unul sau doi debutanţi. În doar câteva minute publicul avea de decis dacă un „nume nou” este acceptat ca fiind „folkist de-al nostru” sau nu. Aşa eram noi pe vremea aceea, partinici. Doar cei care erau acceptaţi ca făcând parte din comunitatea noastră spirituală, erau îndrăgiţi necondiţionat şi deveneau vizibili. Ceilalti, ne erau total indiferenţi, urmau să se joace „de-a omu` invizibil”.

– Ei bine, şi totuşi cum a fost la Cluj când a debutat Nicu Alifantis ? Ce impresie a lăsat după prima apariţie pe scenă ?

– Pentru mine a fost cu totul zăpăcitor, parcă îmi pierdusem orientarea, eram într-o altfel de stare, pe care nu o puteam defini clar. Am fost debusolat-total. După nedumeririle din ochii prietenilor mei şi după întrebările lor consternate am dedus că şi ei aveau dificultăţi să-l încadreze – partinic, cum spuneam – în hainele de folkist. Nicu Alifantis ajunsese deja clar la stadiul de folkist, dar nu era „doar folkist” … aş spune acum. Atunci nu am ştiut prea exact cum si unde să-l categorisesc. Simţeam că este altfel, dar cum este, nu percepeam încă.

Cum am rezolvat eu pentru mine „dilema Nicu Alifantis” ?

Elev fiind la Liceul de Arte Plastice, mi-am adus aminte ce ne-a spus pictorul Dan Bimbea la una dintre orele de Istoria Artei:

” – Ca viitori artişti sau oameni de artă – fie că veţi fi pictori, sculptori, arhitecţi sau critici de artă – vă veţi întâlni în cariera voastră cu obiecte de artă care vor fi total diferite de tot ce ati văzut până atunci. Chiar dacă veti fi depăşiţi la nivel teoretic şi nu veţi şti cu precizie în ce punct vă aflaţi pe imensul tărâm al artei, fiţi siguri că în voi, cu anii, se va crea un sistem de valori care vă va fi busolă şi călăuză. În asemenea momente – de surpriză artistică, de bulversare – sunt sigur că veţi găsi în interiorul vostru modalitatea de-a relaţiona cu respectivul obiect de artă. Important este să aveţi încredere în voi înşivă. Să cautaţi în voi adevărul şi îl veţi găsi. Vă urez ca în cariera voastră să aveţi parte de cât mai multe asemenea surprize !”

Mă consider un norocos, sunt contemporan cu Nicu Alifantis şi din partea lui am avut parte de multe surprize extrem de plăcute. Una dintre primele surprize de mare anvergură a fost albumul „După melci”, pe versurile matematicianului Ion Barbu.

 NA dupa melci colentinaEu personal am perceput acest proiect muzical ca fiind primul pas major al evoluţiei lui artistice, ca o eliberare din hainele de „simplu folkist”, haine devenite mult prea înguste. Printre versurile – care la prima citire ar putea părea bolovănoase – ale lui Ion Barbu, melodia se strecoară elegant, linia melodică curge firesc în cascade. Cum îi plăcea să spună regretatei soprane Mirela Zafiri … „muzica îşi are curgerea ei, ca un râu ce îşi crează propriul drum”. Eleganţa muzicii şi dansul discret al paşilor din versuri au o naturaleţe-spontană, una care la prima audiţie pare sa fie improvizaţie . Doar la prima, căci la urmatoarele parcurgeri muzicale mi s-a părut că lucrarea este perfect finisată cu multă dragoste pentru detaliu.

Ca o parabolă peste timp, evolutia lui Nicu Alifantis pe scenă a continuat peste ani la fel de zăpăcitor cum a început.

 Simphonicu 1Pe dublul album „Simphonicu” aparut in 2005, album inregistrat în 31 mai 2004 – exact in ziua in care cantautorul împlinea 50 de ani – a avut curajul, tupeul, nebunia şi inconştienţa să publice o piesă la care a uitat ” şi versurile şi melodia şi tot”. S-a scuzat cu o nonşalanţă şi cu o sinceritate cu totul dezarmantă în faţa publicului – ca un copil care se ştie iubit şi acceptat aşa cum este – a reluat piesa şi a cântat-o cât a putut de bine … dupa zeci de ani de la debut. A interpretat-o firesc, cu o naturaleţe a la Nicu Alifantis, a sărit ca un copil peste momentul imprevizibil, l-a transformat în bucuria de-a fi pe scenă … apoi şi-a invitat publicul la o cupă de şampanie.

 Simphonicu 2

Noi inginerii avem o vorbă … „inventator este acela care nu ştie că pentru o anumită problemă nu există soluţie. Se apucă de treabă şi găseşte o rezolvare ingenioasa şi practicabilă”. Nicu Alifantis, aşa cum îl percep eu, este un „inventator în lumea muzicii”. Muzica compusă de el mi se pare atât de firească, de naturală, de parcă ar fi fost tot timpul în jurul meu. Şi totuşi ajunge să aud doar câteva acorduri muzicale şi ştiu imediat că această muzică poartă semnatura inconfundabilă a lui Nicu Alifantis.

Liviu Crăciun

24 iulie 2013, Germania

Adormirea Maicii Domnului – repere imnografice

Standard

Adormirea Maicii Domnului este una din cele mai mari praznice sărbătorite de către Biserica Ortdoxă şi de către cea Romano-Catolică. Data acestui mare praznic al creştinătăţii este aceea de 15 august. Praznicul poartă numele de Adormirea Maicii Domnului, pomenind trecerea ei din această viaţă. Termenul ,,Adormire” este tradus din grecescul Koimisis, care înseamnă ,,adormirea întru moarte” (de aici vine cuvântul cimitir). Praznicul Adormirii Maicii Domnului a fost şi este o importantă sursă de inspiraţie pentru toţi marii creatori de imne liturgice creştine.

Înainte de a analiza caracterul imnografic şi liturgic al acestui praznic este important să spunem anumite cuvinte şi despre contextul istoric al acestuia. Apostolii au fost aduşi în mod miraculos la acest eveniment şi au fost cu toţii prezenţi, cu excepţia Sfântului Apostol Toma, atunci când Maica Domnului a trecut din această viaţă. Apoi, ea a fost înmormântată. Apostolul Toma a ajuns câteva zile mai târziu; dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalţi să deschidă mormântul Maicii Domnului. Atunci Apostolii au descoperit că trupul ei nu mai era în mormânt. Acest moment este pentru noi pârga (primul rod) al învierii de obşte a credincioşilor, care va avea loc după a doua venire a lui Hristos. Atmosfera este redată foarte bine de către una din sedelnele utreniei praznicului: ,,Preacinstita împreunare a înţelepţilor Apostoli s-a adunat în chip minunat să îngroape cu preamărire trupul tău cel preacurat, de Dumnezeu Născătoare, Prealăudată. Cu aceia împreună au cântat şi mulţimile îngerilor, lăudând cu cinste mutarea ta, pe care cu credinţă o prăznuim”.

Din predicile vrednicului de pomenire mitropolit al Clujui, Înalt-preasfinţitul părinte Bartolomeu Anania reţinem că: ,,Biserica nu se concentrează asupra contextului istoric, nici asupra datei şi locului în care a adormit Maica Domnului. Pe toate acestea, inclusiv importanţa doctrinară a mutării ei, le exprima foarte bine troparul şi icoana praznicului. Troparul, de o frumuseţe poetică aparte, spune: Întru naştere fecioria ai păzit, întru Adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născatoare; mutatu-te-ai la Viaţă, fiind Maica Vieţii şi cu rugăciunile tale, izbăveşti din moarte sufletele noastre”. 

La fel ca şi în cazul naşterii Sfintei Fecioare (8 septembrie), sau în cazul Intrării în Templu (21 noiembrie), nici pentru Adormirea Maicii Domnului nu există referinţe biblice. Temeiul acestui praznic se află doar în mărturiile istorice ale Sfintei Tradiţii. Adormirea Maicii Domnului este tratată în scrierile a patru părinţi orientali: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului şi Ioan Damaschin.

Sărbătoarea este precedată de 14 zile de post strict, cu dezlegare la untdelemn şi vin sâmbăta şi duminica, cu excepţia Schimbării la Faţă (6 august), când este dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea. Dacă ziua praznicului cade miercuri sau vineri, se dezleagă la peşte. De asemenea se obişnuieşte ca în perioada acestui post să se săvârşească slujba Paraclisului Maicii Domnului

În seara sărbătorii se slujeşte o Vecernia cu litie care cuprinde trei paremii (lecturi din scrierile Vechiului Testament):

  • În Facerea 28,10-17, Scara lui Iacov care uneşte cerul cu pământul, simbolizează unirea lui Dumnezeu cu omul, unire realizată pe deplin şi perfect în Fecioara Maria, Născătoarea de Dumnezeu.
  • ,,Ce minunat este acest loc! Aceasta este casa lui Dumnezeu şi poarta raiului!” În Iezechiel 43, 26-44, 4 este descrisă viziunea cu Templul cu uşa spre Răsărit, întotdeauna închisă şi plină de slava lui Dumnezeu, care o simbolizează pe Maica Domnului.
  • Pentru textul din Pilde 9,1-11, Maria este cu ,,casa” pe care Înţelepciunea Divină şi-a zidit-o sieşi.

Atunci când se slujeşte Utrenia, în dimineaţa sărbătorii, se citeşte din Luca 1,39-49, 56. Acest text este citit la toate sărbătorile Maicii Domnului şi conţine afirmaţia Maicii Domnului: ,,Şi a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul. Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile…”. Aceste versete stau la baza multor producţii imnografice creştine. De fapt primele două capitole ale Evangheliei  scrise de Luca conţin multe texte care au ajuns imne consacrate ale creştinismului. Sunt cunoscute, astfel, imnele Măreşte suflete al meu pe Domnul, Acum liberează/slobozeşte pe robul Tău Stăpâne, Bine este cuvântat Domnul Dumnezeul lui Israel, Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, compuse sub inspiraţie divină, odată cu ivirea celor dintâi zori ai creştinismului.

Praznicul Adormirii Maicii Domnului este unul dintre cele mai îndrăgite sărbători pentru credincioşii ortodocşi români, mai ales datorită evlaviei deosebite a românilor faţă de Născătoarea de Dumnezeu. Un foarte mare număr de biserici şi de mănăstiri poartă acest hram.

Credincioşii vin încă din ziua premergătoare Praznicului, în 14 august şi participă la slujbe, care în multe locuri au un fast deosebit. Astfel, slujba Vecerniei se prelungeşte cu o Priveghere care în unele locuri durează până foarte târziu în noapte sau chiar toată noaptea.

La slujba de înainteprăznuire se mai cântă în multe biserici şi mănăstiri Prohodul Maicii Domnului, o cântare special alcătuită pentru noaptea dinaintea praznicului, alcătuită după modelul Prohodului Domnului şi pusă pe linia melodică a celor trei stări ale acestuia. Slujba Prohodului Maicii Domnului arată atât afecţiunea şi purtarea de grijă a Maicii Domnului faţa de fiecare om în parte cât şi dragostea credincioşilor pentru cea care L-a născut cu trup pe Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Chiar dacă textul Prohodului Maicii Domnului prezintă durerea şi neliniştea apostolilor, totuşi atmosfera este una luminoasă şi plină de nădejde. Acest fapt îl putem observa din două strofe ce aparţin stării a treia: ,,Ceata de apostoli alergaţi cu râvnă la îngroparea Maicii” şi ,,Deşi mori Fecioară dar te-nalţi la ceruri la prea iubitul tău Fiu”.

La acest praznic credincioşii cântă şi alte cântări (extra-liturgice) închinate Maicii Domnului, numite în Transilvania pricesne, care exprimă grija Născătoarei de Dumnezeu pentru oameni, precum şi afecţiunea profundă a credincioşilor faţă de Cea pe care o numesc Măicuţa Domnului. Textele pricesnelor arată ataşamentul puternic pe care poporul român creştin îl are faţă de Maica Domnului. În aceste pricesne Maica Domnului nu este doar Născătoarea de Dumnezeu ci este şi ocrotitoarea şi Maica noastră a tuturor.

În încheiere consider că cele mai potrivite cuvinte sunt cele rostite de către părintele Arsenie Boca ,,Maica Domnului este crinul neamului omenesc”.

 

                                                Ioan Marius Popa

 01

 

 Descărcaţi o ediţie rară a Prohodului Maicii Domnului din 1935

Prohodul Maicii Domnului – Editie din 1935

 

 

 

Bibliografie:

1. Branişte Ene, Liturgica Specială, pentru facultăţile de teologie, Ediţia a IV-a , Editura Lumea Credinţei , Bucureşti, 2005.

2. Mari duhovnici români despre Maica Domnului, Ediţie îngrijită de Fabian Anton, Editura Eikon, Cluj-Napoca 2003.

3. Mineiul pe August, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2003.

4. Prohodul şi cântări în cinstea Maicii Domnului, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2003.

5. Vintilescu Petre, Despre poezia imnografică din cărţile de ritual şi cântarea bisericească, ediţia a II-a, Cluj-Napoca, Editura Renaşterea, 2005.