Editorial

Standard

După ce patru persoane au refuzat rugămintea mea de a redacta un scurt articol despre François Couperin, am fost supărată şi revoltată. Aşa încât mi-am propus să aştern câteva rânduri – nu neapărat biografice – despre Couperin, cât mai degrabă referitoare la ceea ce avem de câştigat astăzi (da, ştiu că suntem în anul 2013) ascultând muzica lui Couperin (da, ştiu că nu e muzică contemporană).

Revista No14 Plus Minus îşi propune în fiecare lună să readucă în atenţia cititorilor câteva figuri emblematice ale istoriei muzicii (da, ştiu că în subtitlul Revistei scrie Contemporary Music Journal). În calitate de redactor-şef, uneori aleg şi subiecte necontemporane – fie pentru că cititorii pun întrebări despre anumite subiecte, fie pentru că în luna respectivă există o comemorare sau o aniversare, fie pentru că subiectul respectiv este foarte căutat pe Google (ştiaţi că cel mai căutat compozitor, pe Google, este Claude Debussy?). Fie – pur şi simplu (indignare!) pentru că aşa cred eu că e bine.

Când am început studiul compoziţiei, am realizat că va trebui în mod obligatoriu să adaug eforturilor mele zilnice şi un instrument muzical pe care să îl stăpânesc la un nivel acceptabil. Pentru că clarinetul era pentru mine – în anul 2007 – un vis îndepărtat, am ales pianul, căci – nu-i aşa? – orice compozitor trebuie să poată cânta la pian. Nu-mi plăcea (şi nici azi nu am o pasiune zdrobitoare – căci clarinetul…) dar am întâlnit o excepţională profesoară, Dorina Arsenescu – şi care m-a condus de la zero la Invenţiunile lui Bach. Drumul a trecut prin Couperin (transcrieri pentru pian după lucrările de orgă şi clavecin), după cum e şi firesc.

Îmi place Couperin: melodii de o extraordinară frumuseţe, formă echilibrată, contrapunct lucrat după toate regulile, bun pentru studiu şi pentru contemplaţie (pentru că un contrapunct impecabil realizat este echivalentul unui tablou sau al unui poem, trezeşte spiritul). De aceea, pentru mine, este un model de gândire componistică – pentru că la baza travaliului meu componistic va sta pentru totdeauna polifonia.

Ascultaţi această lucrare cu inima deschisă, fără a analiza şi fără a compara: graţie fermecătoare, puritate, simplitate, te simţi bine ascultând, pentru că este o muzică frumoasă, care hrăneşte fiinţa, care atinge miezul fiinţei.

François Couperin

Les Barricades Mysterieuses

Veronica Anghelescu

Editor in Chief

PS: Azi, 10 noiembrie, se împlinesc 346 ani de la naşterea lui François Couperin.

Un răspuns »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s