Centrarea informației pe plan secund

Standard

Există multe tipuri de meserii pe această lume. Meserii diverse așadar, de o factură mai mult sau mai puțin dificilă, mai mult sau mai puțin profitabilă. Meserii mobilizatoare, sau dimpotrivă, meserii cu caracter monoton, desfășurate din considerente strict materiale. Meserii primejdioase, în care existența poate fi oricând și fără echivoc supusă riscului, ori meserii poziționate prin componenta lor, taman la antipod. Toate aceste meserii posedă o egală importanță. Iar afirmația prezintă în ceea ce mă privește, un caracter de consecință. Mai precis, ea înfățișează concluzia exercițiului de imaginație pe care l-am efectuat deunăzi, exercițiu inițiat din dorința de a afla ce anume ar putea să se întâmple în situația în care una dintre profesiile pe care le cunoaștem ar înceta, subit, să mai existe. Am convenit să iau drept etalon îndeletnicirea responsabilă de curățenia și îngrijirea spațiului public. Deoarece, la modul general vorbind, avem de a face cu o îndeletnicire considerată a fi lipsită de valoare. Încuviințând însă să o suspend din nomenclatorul profesiilor existente am ajuns la concluzia că traiul cotidian ar beneficia în lipsa ei de o înrăutățire categorică. Spre exemplu, frunzele veștede dispersate pe aleile toamnei s-ar converti în uriașe mormane. Nici unul dintre noi nu ar manifesta inițiativa de a le înlătura, invocând, decis și răspicat, absența calificării aferente. O atare îndatorire trebuie să parvină indivizilor a căror fișă profesională prevede efectuarea curățeniei stradale. Solicităm astfel în unanimitate, reintroducerea-i în codul meseriilor oficial stabilite. Ba chiar mai mult, îngroziți de aspectul pe care străzile l-ar căpăta altminteri, suntem dispuși chiar să inițiem și o petiție, avansând prin intermediul său propunerea care vizează anihilarea definitivă a discriminării în raport cu celelalte profesiuni.

Situația expusă poartă valențe ideale. Și totuși, cât de benefică s-ar dovedi transgresia în planul real, în condițiile în care îndeletniciri de o factură și o marjă a respectului diametral opuse ajung să fie situate de partea similară a baricadei. Să ne gândim doar la situația în care meșteșugul chirurgului s-ar dovedi complet zădărnicit fără aportul autorizat al celui ce deține funcția de electrician. Ce s-ar întâmpla în cazul în care instalația de iluminat din blocul operator s-ar defecta tocmai în toiul unei intervenții? Dat fiind întunericul produs inopinat, medicul ar fi obligat să își întrerupă activitatea, răstimp în care șansele de supraviețuire ale pacientului s-ar dovedi considerabil, sau poate chiar definitiv, diminuate. Conștientizăm de-abia acum importanța profesiei de electrician. Deloc facilă, și mai cu seamă, exigentă, rabatul fiind exclus în circumstanțele în care produsul finit trebuie să ofere posibilitatea demarării corespunzătoare a activităților pe care le efectuăm. Activități multiple și de o structură diversificată, în stare să integreze chiar și negocierea fericită a destinelor aflate, crucial, pe masa de operație.

Ce s-ar întâmpla în cazul în care funcționarea instalației de iluminat din blocul operator s-ar defecta instantaneu? Ce rost ar mai avea însă funcționarea-i optimă în lipsa medicilor competenți. Ne aflăm cu toții într-o directă și strictă corelație. Raționamentul potrivit căruia dificultatea supremă se află sub directa noastră responsabilitate întruchipează așadar o utopie. Nu putem revendica însemnele superlativului, din simplul fapt că fiecare produs finit prezintă imperativul de a traversa nu una, ci câteva etape tehnologice. Mai multe părți formează un întreg. Este suficient însă ca una dintre ele să dezvolte carențe în alcătuire, pentru ca structura generală să fie prejudiciată. Cui i s-ar cuveni atunci primatul? Personal, consider că nici unei funcții, ci doar unei valori: conștiința lucrului bine făcut. Numai atât ar trebui să ne intereseze. Fără discriminări cu caracter injust sau inutil, ori titluri de pretinsă glorie provenite din ambiția de a deține monopolul. Iar lucrurile trebuie să se mențină pe o similară traiectorie și atunci când vine vorba despre profesia de jurnalist. Conștiința lucrului bine făcut pare să își fi găsit din fericire, adepți suficienți printre reprezentanții breslei. Atunci când vine vorba de titlul suprem, exprimarea adoptată se cade însă a fi la singular. Trofeul aparține unei singure persoane. Firește, nu ar avea nici un rost să îi divulg identitatea. Ea este îndeobște cunoscută. Cu toții am rostit măcar o dată numele distinsului domn, profesionistul de mare calibru căruia îi datorăm cele mai performante produse editoriale înscrise pe piața românească de profil. Apelul către invidie s-ar dovedi cu certitudine nedemn, necuvenit. Nu doar față de eminentul gazetar, ci și față de propriile persoane. Deontologia solicită fair play, recunoscând valoarea acolo unde pe drept cuvânt, sălășluiește. La ce ne-ar ajuta să fim egoiști? Unele lucruri sunt pur și simplu imposibil de a fi trecute cu vederea. Ele se remarcă într-un chip neîndoielnic, oricum ar fi și în pofida oricărui fapt, aidoma titlului de excelență jurnalistică și fericitu-i posesor. Dintre toate abilitățile pe care le posedă, conștiința cu care domnia sa își duce îndatoririle la bun sfârșit ar trebui să reprezinte o pildă unanimă. Mai ales în jurnalismul de știri, acolo unde este nevoie de profesioniști capabili să ilustreze într-un timp de gândire nu tocmai generos și în cuvinte relativ puține, o adevărată lume. De la politică, la administrație și la economie. De la juridic, la externe și fapte diverse. De la evenimente culturale, la can-can. Iată deci profesiunea informației. O informație de ultimă oră, prezentată uneori chiar și în timp real, prin intermediul reporterilor ce au primit îndatorirea de a transmite în direct, chiar de la fața locului. Deopotrivă, informația e consecventă. Știrile nu intră în vacanță niciodată. Ele se succed în ritm continuu, fiind întrerupte doar de inserțiile publicitare, tributare subzistenței mediatice. Am în vedere, bineînțeles, televiziunile de gen, capabile să ofere prin fondul programelor adoptate posibilitatea de a fi la curent cu toate evenimentele momentului. Altminteri, am deveni rupți de realitate. Iar asta nu s-ar dovedi nici într-un fel recomandabil, cu atât mai mult cu cât manifestăm obligativitatea de a ține cont și a disocia cu o perfectă claritate, existența celor două tipare disjuncte de realități. Pe de o parte, realitatea valorilor perene, realitate pe care biblioteca ne-o pune la dispoziție în chip cordial, generos și neremunerat. Pe de altă parte, realitatea timpului prezent, realitate ilustrată șapte zile din șapte prin eforturile deloc neglijabile solicitate în fișa de post a jurnaliștilor care optează pentru un loc de muncă în colectivul Departamentului de Știri.

Noile impozite și taxe, ieșirea sau intrarea în recesiune, cele mai importante cotații valutare, frământările politice înscrise pe ordinea de zi a momentului, declarații în premieră de la părțile direct implicate, timpul probabil, modificarea orei exacte, prezentarea panoramică a destinațiilor de lux, ideale pentru un sejur de neuitat. Așadar, realitatea cotidianului, angrenată, prin caracterul său, într-o cinetică necontenită. Ce repere am manifesta în caz contrar? Cu ce ne-am alege dacă am adopta o atitudine indiferentă și ce anume am putea oare răspunde în situația în care am fi solicitați să întocmim un rezumat al celor mai recente evenimente? Ar trebui pur și simplu să admitem că nu am avut timp, ori că, dintr-un motiv sau altul, mai mult ori mai puțin plauzibil, am sărit cu bună știință peste vizionarea buletinului de știri. Acum însă nu știm dacă am procedat așa cum s-ar fi cuvenit. Ori altfel spus, nu mai suntem convinși că informația centrată pe un plan secund al priorităților chiar izbutește să dețină valențe profitabile.

Roxana Moldovan

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s