Arhivele lunare: Ianuarie 2014

Numărul 67, 10 Ianuarie 2014

Standard
Imaginea numarului: Ria Cabral
Photo by Ria Cabral
Ria

Editorial

Standard

IMG_2331Vocile păreau a porni o şoaptă, îndată stinsă în văzduh, un fel de suspin cules de cer, pe când acelaşi vuiet slab pornit, ca din gonguri de aur, răzbătea cu preludiul lui.

Fraza asta întreruptă şi repetată şi încercarea vocilor de a-şi vorbi durerea lor una alteia trecea fiori lungi peste trupul acum uniform al asistenţei. Sub acel efluviu, toată lumea se încovoia ca sub o cădelniţă. De vreo trei-patru ori, aripile vocilor împreunate bătură în surdina unui sunet unic, combinat în delicateţea lui istovită din atâtea sunete suprapuse şi acoperite încă de acompaniament ca de un zăbranic moale… Apoi porniră încet, de departe, clopote de glas ce se apropiau. Crescură până răsunară peste tată zidirea, făcând să tremure zimţii candelabrelor. Puterea sunetelor era acum uniformă şi cu intensitatea crescendo-ului, mereu magnifată, dar părea totuşi a trece printr-un nor ce-i netezea orice stridenţe.

Lui Mini i se păru că vede parcă intrând de afară o procesiune numeroasă. Erau privirile acelor din amvon acum înclinaţi spre interiorul bisericii şi care îşi pornise într-acolo sufletele. Cu un vuiet surd, imens, ascensiunea vocilor fu curmată… se auzi o chemare ascuţită ca un tăiş de lamă subţire, un sopran special, un glas fără sex, ca de arhanghel, urcând zigzagul unei slave, ca serpentina luminoasă a unui trăsnet… Apoi se aşeză un ecou permanent, pe care-l slujeau toate vocile scoborâte în mezzo.

… Ici-acolo, o invocare debilă se urma de la tenor sau soprană, şi printre toţi începu a trece panglica neîntreruptă a unei melodii ce părea desfăşurată dintr-un ghem fără capăt ce-şi întorcea volutele de mătase asupra lor înseşi în sute de unduiri. Aşa neîntreruptă, melodia îţi da intermitenţe de puls şi firul ei înnodat ca ochiuri în jurul gâtului îţi făcea o împletitură sufocantă prin care respiraţia se strecura ca un suspin de plâns. Toţi ochii se muiase uşor… Armonia uneori se umfla ca de un ferment, creştea cum creşte un aluat, şi alteori se destrăma ca un putregai… Voci îngemănate succesiv, apoi întreite, începură a aclama osanale… atunci, din gongurile de aur ale acompaniamentului de bas porniră acorduri regulate, egale, care se urmăreau unele pe altele metodic, mereu mai pline, mai sonore… Erau fraze aprigi care întrebau neantul… Acordurile se înteţeau, goneau unele după altele, cohorte sistematice, dar frământate de însuşi mersul lor succesiv, aproape simultan. Se repetau mereu mai frecvente, deşi în cadenţă, obsedau, cuprindeau în spaţiul lor auzul ca într-un haos prins între munţi. Dure, inexorabile, durerile împietrite în marmora acordurilor vocale urcau în legiuni grele, pline de jale, pe suişul lor neisprăvit spre eternitate. Părea că pasul lor nu se va mai isprăvi niciodată acolo sus în infinit, pasul lor aci, jos, înfipt în camera convulsionată de un acelaşi spasm, în trupul unic al celor ce erau vii acolo în biserică…

*

Rândurile de mai sus, care pot face cu uşurinţă invidios orice muzicolog, sunt din romanul Concert din muzică de Bach al Hortensiei Papadat-Bengescu, pe care l-am recitit în clipele de răgaz al acestei vacanţe de iarnă. Ce minunate descrieri ale fenomenului sonor, ce comparaţii plastice, ce trăire a muzicii! Ce păcat că astăzi – prea puţin mai suntem capabili să exprimăm astfel experienţele noastre muzicale!

Hortensia manifestase din copilărie aptitudini lingvistice şi muzicale – în egală măsură. O inteligenţă remarcabilă, a debutat abia după ce a născut cel de-al cincilea copil; soţul ei, intolerant şi obtuz, era deranjat de activitatea culturală a soţiei – pe care o numea cu dispreţ „derapaj literar”. Spirit puternic şi independent, însă, Hortensia a scris, din 1913 (când debutează literar în Viaţa românească cu proza Viziune) până la sfârşitul vieţii: consemnări pe teme muzicale, note de lectură, povestiri, romane şi, desigur, celebra trilogie: Fecioarele despletite (1926), Concert din muzică de Bach (1927) şi Drumul ascuns (1932).

Concert din muzică de Bach – o carte formidabilă, cu nimic mai prejos decât literatura occidentală a secolului XX, era considerată de Eugen Lovinescu drept un triumf: „literatura română n-are ce să-i pună deasupra”.

Concert din muzică de Bach utilizează muzica drept pretext pentru ţeserea unei complicate pânze de intrigi şi relaţii sociale (fenomen ce se petrece deseori şi astăzi, când publicul consideră, cinic, concertele ca fiind evenimente sociale obligatorii, la care „nu se face” să lipseşti…cât despre muzica în sine, ea ar putea fi substituită de un cocktail…).

De recitit! Personaje autentice, stil analitic particular, seriozitate tragică, profunzime. Hortensia Papadat-Bengescu este unul dintre reformatorii literaturii române, „fondatoarea inegalată a prozei analitice” (Florin Mihăilescu).

P.S. Îmi sun, entuziasmată, profesorul de literatură română din liceu (domnul Gabriel Bacheru), pentru a schimba impresii despre această a doua lectură a Concertului din muzică de Bach. Aflu, cu stupoare, că Hortensia nu se mai studiază la liceu şi nu mai este în nicio programă de învăţământ… poate cu excepţia cine ştie cărui curs opţional de la Facultatea de Litere! În aceste condiţii, ce şanse mai sunt ca tinerele generaţii să ia contact cu marea şi formidabila noastră literatură? Muzica românească are un public al ei. Oare literatura română are, încă, cititori pasionaţi?

 

Veronica Anghelescu

Klavier Art – Festival și concurs de pian la Petroșani

Standard

Cea de-a doua ediţie a Festivalului-Concurs Klavier Art de la Petroşani demonstrează faptul că, dacă se doreşte, un eveniment poate fi organizat şi desfăşurat în cele mai frumoase condiţii. Având la bază doar intenţii bune şi sprijin financiar foarte mic, prima ediţie s-a dovedit a nu fi şi ultima. Anul 2013 a adus aşadar la Petroşani o a doua ediţie a aceluiaşi eveniment, mult îmbogăţită şi îmbunătăţită graţie organizatorilor locali, partenerilor principali şi sponsorilor cooptaţi în proiect, cărora le mulţumim şi pe această cale.

Ziua de 6 decembrie 2013 a fost dedicată deschiderii festivalului, realizată în cadrul festiv al Sălii de Marmură a Primăriei Petroşani. Prezentarea juriului de către Vasile Pop, Inspectorul şcolar al I. S. J. Hunedoara a fost urmată de vernisajul expoziţiei In memoriam Constantin Silvestri pusă la dispoziţie de către Muzeul Naţional „George Enescu” din Bucureşti prin amabilitatea Cristinei Andrei, directorul instituţiei. Realizată de Dr. Adina Sibianu, expoziţia cuprinde douăsprezece panouri ce surprind în imagini aspecte din viaţa şi activitatea muzicianului român, omagiat astfel cu ocazia celor 100 de ani împliniţi de la naşterea lui. Bucurându-se de un feed-back extrem de pozitiv din partea publicului, cuvintele pe care Conf. Univ. Dr. Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu le-a rostit apoi despre cartea sa – Constantin Silvestri. Biografie necunoscută editată la Ars Docendi, Bucureşti 2013 au adus un plus de informaţii despre muzicianul evocat printr-un discurs viu, bine documentat şi pasionat.

corina si euÎntre cele două momente dedicate lui Constantin Silvestri, l-am putut asculta pe micul pianist Fabiani Gabriel Andrei Prcsina din cls. a IV-a aflat sub îndrumarea prof. Adina Stan de la Şcoala Generală „I. G. Duca” din Petroşani (secţia Muzică). El a fost câştigătorul Marelui Premiu al ediţiei anterioare a concursului Klavier Art, şi ne-a încântat încă o dată cu talentul, muzicalitatea şi tehnica lui admirabilă.

Seara s-a încheiat cu Jocurile populare din Transilvania op. 4 de Constantin Silvestri în tălmăcirea muzicală a pianiştilor Corina Răducanu şi Eugen Dumitrescu. Premiat cu o Menţiune la concursul de compoziţie „George Enescu” din anul 1932, opusul prezentat a avut ca scop familiarizarea publicului cu o mostră din creaţia compozitorului român, dar şi incitarea către o cunoaştere mai aprofundată a muzicii lui, datorie pe care ar trebui să ne-o asumăm cu toţii.

7 decembrie 2013 a reprezentat ziua concursului propriu-zis. Încadraţi în cinci categorii de vârstă, conform regulamentului, candidaţii s-au situat la un nivel general bun şi foarte bun. Ei au venit de la cele două Colegii Naţionale de Muzică din Bucureşti (”Dinu Lipatti” şi ”George Enescu”), Liceele de Arte „Constantin Brăilou” din Tg. Jiu, „Bălaşa Doamna” din Târgovişte, „Sigismund Totuţă” din Deva şi Şcolile gimnaziale „Filaret Barbu” din Lugoj, „Vaskertes” din Gheorgheni şi „I. G. Duca”, Petroşani.

Juriul alcătuit din pianiştii Dr. Corina Răducanu, Eugen Dumitrescu, muzicolog Dr. Irina Niţu, prof. Adina Stan şi violonista Conf. Univ. Dr. Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu – președintele juriului – a acordat premii şi menţiuni la fiecare categorie, apreciind nu neaparat dificultatea repertoriului propus de către profesorii micilor pianişti, cât mai ales gradul de înţelegere şi realizare a lui din punct de vedere muzical şi tehnic de către aceștia din urmă. Concluziile au fost, cu mici excepţii, unanime, exercitate prin vot individual. Au existat şi premii speciale, pentru cea mai bună interpretare a unei piese româneşti (atribuit lui Ioan Năstase, cls. a III-a, Colegiul Național de Muzică ”Dinu Lipatti”, prof. Veronica Zbenghe), a unei lucrări de J. S. Bach (Mihai Georgiu-Bogaciu, cls. a IV-a, Colegiul Național de Arte ”George Enescu”, prof. Gabriela Stepan) şi alte două ivite pe parcurs, din dorinţa de a sublinia interpretări deosebite, cum a fost cazul unei piese de Mateo Albéniz (Miruna Ioana Popa, cls. a V-a, de la Școala Gimnazială ”I. G. Duca”, Petroșani, prof. Camelia Ilina) şi a uneia de Claude Debussy (Damaris Crețu, cls. a III-a, de la Școala Gimnazială ”I. G. Duca”, Petroșani, prof. Camelia Ilina).

Alături de lista premianţilor trebuie subliniat aportul deosebit pe care l-au avut partenerii principali ai evenimentului: firma de piane Yamaha ne-a pus la dispoziţie un pian de concert prin intermediu Media Cruser – Sound Creation, Timişoara, amplasat special pe durata festivalului în Sala de Marmură a Primăriei Petroșani. De asemenea, Muzeul Naţional „George Enescu” din Bucureşti ne-a sprijinit nu doar cu expoziţia despre Constantin Silvestri, ci şi cu premii constând în partituri enesciene, cărţi şi obiecte promoţionale oferite premianţilor, juriului şi gazdelor. Marele premiu a primit un cadou special din partea magazinului Music&More, Bucureşti, iar cei implicaţi în organizarea evenimentului s-au bucurat de serviciile restaurantelor La Belle Époque şi La Nicolae.

juriuRevenind la premianţi, îi voi menţiona doar pe cei răsplătiţi cu premiile întâi, ceilalţi putând fi găsiţi online pe blogul ansamblului cameral Remember Enescu. Aşadar, la Categoria A, Premiul I i-a revenit lui Sebastian Bălan din cls. I din Deva (prof. Doina Ona); la Categoria B, lui Florin Georgian Bîrlog, cls. a II-a din Târgovişte (prof. Cristina Pintea); la Categoria C, lui Filip-Eduard Iacob, cls. a V-a din Lugoj (prof. Constantin Tufan Stan) și Fabiani Gabriel Andrei Prcsina din cls. a IV-a, Petroșani (prof Adina Stan). La Categoria D nu s-a acordat Premiul I, iar la ultima categorie acesta a fost atribuit lui Teodor Barbu, cls. a VIII-a, din Deva (prof. Doina Ona).

Înainte de festivitatea de premiere, membrii juriului au susținut un recital cu un repertoriu inspirat de melodii de joc și dansuri din folclorul românesc și spaniol. Protagoniștii acestuia au fost violonista Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu, pianiștii Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu precum și muzicologul Irina Nițu (care a asigurat relatări succinte despre marele premiucompozitori și piesele interpretate și slide-uri cu diverse imagini și citate muzicale prezentate pe un ecran de proiecție). Succesul concertului a fost asigurat de colaborarea frumoasă dintre instrumentiști, calitatea interpretării și nu în ultimul rând, de repertoriul ales (Bartok – Sonatina pentru vioară şi pian la 4 mâini, C. Silvestri – Jocuri populare româneşti din Transilvania op. 4, Ravel – Rapsodia spaniolă, Enescu – Rapsodia română op. 11, nr 1 şi tot Enescu – Pastorală, Menuet trist şi Nocturnă pentru vioară şi pian la 4 mâini). Coroborate, toate acestea au entuziasmat publicul din Sala de Marmură a Primăriei Petroșani, care în finalul recitalului i-a aplaudat minute în șir pe interpreți. Și momentul solistic al câștigătorului Marelui Premiu al concursului a fost bine primit deoarece aflat doar în clasa a II-a, el s-a remarcat prin interpretarea deosebită a unei Sonatine de A. Diabelli și a piesei Moș Niculae de R. Schumann. Numele său este Florin Georgian Bîrlog pe care l-am felicitat și-l mai felicităm și cu această ocazie, gânduri de apreciere trimițând inclusiv părinților și mai ales distinsei profesoare care l-a îndrumat spre acest succes.

Întreg evenimentul a fost o reușită, credem noi. Cea de-a treia ediție nu mai stă sub semnul întrebării, ci pare să fie o certitudine, la fel ca și impactul pe care l-a avut ediția de față. Rămâne de văzut însă ce ne rezervă viitorul.

Dr. Irina Nițu

afis

O seara magică cu Symbol

Standard

Se spune că „mărul copt” câștigă mai mereu în fața fructului tânăr, neajuns la maturitate. Cred totuși, că sunt adesea momente în care ne putem înșela sau, mai degrabă, putem ajunge să recalculăm o controversă ca aceasta, mai cu seamă acolo unde muzica își intră în grații. Ca un paradox, Corul de Copii și Tineret Symbol, „mugurul înflorit” al maestrului Jean Lupu, sădit cu drag acum 23 de ani, pare că ajunge, ușor, ușor spre maturitatea artistică deplină, și asta chiar dacă aproape toți membri coralei încă nu au trecut de vârsta adolescenței. Am simțit cum de ceva timp formația și-a atins noi culmi ale succesului, punctate nu doar de numărul impresionant al concertelor, poate nici de prezența valoroasă în Belgia, ci mai degrabă de prima participare la Festivalul Internațional „George Enescu” și de „frenezia” care se produce de la o vreme la evoluțiile de pe scenele din București, printre care vorbim și de cea a Ateneului Român. Se pare că sala mare a celui mai reprezentativ lăcaș de cult din România s-a adeverit a fi neîncăpătoare pentru mulțimea de iubitori ai muzicii corale ce a ales să își petreacă seara de 10 decembrie în atmosfera de „sărbătoare artistică” a sensibilității, purității și a emoției umane, pe care copiii din Corul Symbol o emană de fiecare dată cu atâta sinceritate. Zeci de admiratori – adulți, copii, frați, surori, părinți, bunici și oameni de cultură au fost prezenți marți seara la Ateneu.

Colinde, colinde„, concertul care ne-a purtat minute întregi către lumea minunată a cântecelor de Crăciun, s-a  dovedit a fi un adevărat spectacol, de unde nu au lipsit surprize și momente inedite. Minuțios prezentat de simbolista Daniela Greere (studentă emerită la medicină), programul amplu de cântece de iarnă a debutat cu o serie de șase colinde ce aparțin unor compozitori români contemporani, dintre care amintesc Lerui, Doamne, ler și Dă-ne gazdă colăcei de Ștefan Androne, Crăciunul – Ion Baston, Urătura – Gelu Stratulat sau În seara de Moș Ajun de Marin Trache. Surpriza serii ne-a fost oferită în dar de maestrul Jean Lupu, dirijorul peste care anii ce trec par a îsi pune cu greu amprenta. Acesta a interpretat cu prospețime și patos un fragment la toacă, din piesa cu același nume a părintelui Constatin Drăgușin. Momentul a lăsat întreg auditorul cu sufletele ridicate spre ceruri, prin bătăile implacabile ale instrumentului de lemn, simbol al ortodoxiei românești. Partea mediană a concertului a fost dirijată de lect. univ. dr. Luminița Guțanu, sprijinul de nădejne al îndrăgitului diacon Jean Lupu. Prezența feminină îmbracă  de ani buni de zile postura de dirijor secund al celui mai valoros cor de tineret din România, atât de apreciat și chemat peste hotare.

Sub bagheta Luminiței Guțanu ne-am încântat spiritele cu melodii ce ne-au adus aminte de anii copilăriei: Linu-i lin de Tiberiu Brediceanu, în care am ascultat vocea cristalină a sopranei Andreea Diana Blidariu, Velerim și Veler, Doamne de Vasile Popovici și nelipsitul Domn, Domn să-nălțăm de Gheorghe Cucu. Mesajul încărcat de emoție, veselie, recunoștință și tihnă pe care cântecele de Crăciun le poartă în armonii frumos ornamentate au fost scăldate și în limbi străine, prin câteva colinde alese din muzica altor popoare. Talentații coriști, în frunte cu cei doi dirijori, au interpretat cu bucurie Jinglle Bells și Susa Nina, o lucrare compusă de Franz Gruber, mai rar auzită în România și în care am remarcat vocea sensibilă a solistei Corina Gatu. Altă simbolistă talentată, de această dată o instrumentistă, ne-a impresionat. Raluca Drăgan, studentă la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, a dublat subtil la vioară tema sprințară din Căprița, o lucrare ce îi aparține lui Gelu Stratulat și care nu lipsește în nicio iarnă din repertoriul corului. Sub conducerea maestrului Jean Lupu, fondatorul coralei în 1990, programul concertului ne-a atras atenția prin două lucrări prezentate în primă audiție – Flori de măr de Constatin Drăgușin și Domnului, Domn din cer de Mircea Neagu.

Spre finalul serii glasul sopranei Andreea Elena Blidariu, studentă în anul II la secția canto din cadrul Universității Naționale de Muzică București, ne-a încântat din nou, anunțând că se apropie sfânta sărbătoare a Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos, în binecunoscutul Noel de Adolphe Adam. În acorduri de lumină strălucitoare concertul de colinde al Corului de copii și tineret Symbol s-a încheiat cu Steaua sus răsare de Ioan D. Chirescu. Mai tinerii coriști au părăsit scena cu zâmbetul pe buze, proaspeți, fără indicii de osteneală, semn că pasiunea cu care cântă și bucuria cu care împărtășesc celor din jur mesajul curat al colindelor, le mențin vitalitatea continuă a trupului, spiritului și mai ales a vocilor. Încă doua bisuri și noi, cei care în seara de 10 decembrie am părut „mici” în fața jovialității, ne-am retras spre case mai buni, mai bogați și cu siguranță mai demni la gândul că acești copii minunați fac parte din viețile noastre. Ei își văd în continuare de drumul lor artistic, iar nouă nu ne rămâne decât să visăm la înca o seară magică oferită în dar de Corul de copii și tineret Symbol.

Janina Bădici

Symbol Concert AteneuP1100718

Festivalul Coral Interjudeţean de Muzică Sacră ,,CU NOI ESTE DUMNEZEU”, Ediţia a XXIV-a, Orăştie, 14 decembrie 2013

Standard

Sâmbătă, 14 decembrie 2013, în impunătoarea catedrală din Orăştie s-a desfăşurat Festivalul coral interjudeţean de muzică sacră ,,Cu noi este Dumnezeu”. Astfel, festivalul iniţiat în urmă cu 24 de ani de către compozitorul, dirijorul şi profesorul de muzică Ioan Popa a reunit an de an valoroase formaţii corale din Transilvania, Banat şi nu numai. 

1.grupul epifania orastie

Ediţia din acest an a reunit şapte coruri în concurs, iar recitalul oferit la finalul festivalului a fost susţinut de corul ,,Orfeu” al Liceului de Arte ,,Sigismund Toduţă” din Deva, dirijat de doamna Mariana Onţanu Crăciun. Prezentatorul festivalului a fost preacucernicul părinte protopop Narcis Terchet iar mediatizarea a fost realizată de Radio Color Orăştie prin transmiterea integrală în direct, Hunedoara TV şi publicaţiile orăştiene Palia Expres şi Vorba.

Trebuie precizat faptul că desfăşurarea ediţiei din decembrie 2013 a avut loc datorită generozităţii şi înţelegerii Primăriei Municipiului Orăştie (primar ing. Ovidiu Laurenţiu Bălan) şi a Consiliului Local Orăştie, care au suportat majoritatea cheltuielilor legate de buna organizare. Alţi sponsori care au contribuit la buna desfăsurare a manifestării corale au fost: Radio Color Orăştie, Asociaţiunea ASTRA – Despărţământul ,,Aurel Vlaicu” Orăştie, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Hunedoara şi SC Mirux SRL din Orăştie. Dintre invitaţii care au adresat diferite alocuţiuni şi mesaje de bucurie corurilor participante şi auditoriului pot fi amintiţi: pr dr. Florin Dobrei, consilier cultural al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, care a transmis şi cuvântul de binecuvântare şi felicitare al Preasfinţitului Părinte Dr. Gurie Georgiu şi doamna deputat Natalia Intotero.

2.Prezentare

O caracterizare sugestivă a ediţiei din decembrie 2013 a fost oferită chiar de către părintele protopop Narcis Terchet: ,,O ediţie liniştită, cu bucurii sufleteşti mari, urmărind evoluţia corurilor care şi-au arătat măiestria şi fineţea interpretării unui cântec bisericesc.”

3.cadru din catedrala

Juriul a fost format din următorii membrii: pr. conf. univ. dr. Mihai Brie de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Oradea (preşedintele juriului), prof. Gelu Onţanu-Crăciun din Deva şi prof. Petru Boloţ, dirijorul corului ,,Armonia” al Parohiei Ortodoxe Orăştie II. În urma deliberării juriului au fost acordate următoarele premii (întrucât numărul formaţiilor corale participante a fost mai redus ca în alţi ani, alături de premii adaug şi repertoriul fiecărui cor participant):

4.juriul

–         La secţiunea coruri de copii – categoria ,,A”,

Premiul I: Corul ,,Vlăstarele Orăştiei”, dirijor Petru Androne Eli.

1)    Colo sus pe lângă lună – Ioan Brie

2)    O sanctissima – anonim, sec. XVIII

3)    Mult dorite Moş Crăciun – Ioan Brie

4)    Nunta din Cana Galileii – Nicu Moldoveanu

5.Vlastarele Orastiei

–         La secţiunea coruri pe voci egale (bărbăteşti) – categoria ,,B”,

MARELE PREMIU: Corul bărbătesc ,,Epifania” din Timişoara, dirijor Nicolae Şincari

1)  Pe Tine Te lăudăm – Gheorghe Cucu

2)  Linu-i lin – Ioan Chirescu (Solist: Bogdan-Nicolae Drulea)

3)  Mare ești Doamne – Pr. Iulian Cârstoiu

4). Bună dimineața la Moș Ajun – Gheorghe Danga

6.Epifania Timisoara

Premiul II: Grupul vocal bărbătesc ,,Epifania” din Orăştie, dirijor Ioan Marius Popa.

1)    Urare de Crăciun – Tiberiu Brediceanu/Ion Costescu

2)    Ca pe Împăratul – Ion Cartu

3)    Noi în seara de Crăciun – Ioan Brie

4)    Sfânt e Domnul Savaot – Nicolae Lungu

7.Epifania Orastie

 

–         La secţiunea coruri mixte parohiale  – categoria ,,C”,

Premiul I: Corul mixt ,,Arhanghelii” al Parohiei Ortodoxe Orăştie I, dirijor Ioan Marius Popa;

1)    Tebe Poem – Dimitrie Bortneansky

2)    Ziurel de zi – Ioan Popa

3)    Cămara Ta, Mântuitorul meu – Nicolae Lungu

4)    Naşterea Domnului (suită corală în şapte tablouri)- Radu Antofie (solo: Mihaela Lădar) 

8.Corul Arhanghelii Orastie, dirijor Ioan Marius Popa

Premiul II: Corul mixt ,,Sf. Apostoli Petru şi Pavel” al Parohiei Ortodoxe Cîmpeni-Vale; dirijor Gelu Muntea;

1) Praznic luminos  – Timotei Popovici

2) Axion duminical – Gheorghe Popescu-Brăneşti

3) Ce vă  vom numi – Ioan Brie

4). Colo sus şi mai în sus – Iosif Fiţ

9.Corul din Cimpeni

Premiul III: Corul mixt al Parohiei Ortodoxe Biscaria-Simeria, dirijor Cristina Pascaru.

1) Fericile – I.D. Chirescu

2) Flori de măr cad la fereastră – Pavel Delion

3) Sus în curtea lui Crăciun – Gheorghe Şoima

4) Iartă-mă, Dumnezeul meu

10.Corul Simeria Biscaria

–         alte coruri – categoria ,,D”.

Premiul I: Corul mixt ,,Lumină lină” al Catedralei Sfânta Vinere din Zalău, dirijor Ciprian Ghiurco. De asemenea, Ciprian Ghiurco a fost distins cu premiul ,,Cel mai bun dirijor”.

1) Bine eşti cuvântat, Hristoase – D.G.Kiriac

2) Colo-n jos, Doamne mai jos – Achim Stoia

3) Cămara Ta, Mântuitorul meu – Nicolae Lungu

4) Sfânt e Domnul Savaot – Nicolae Lungu

11.Corul Lumina lina din Zalau

Corul mixt din Cîmpeni-Vale a primit o diplomă din partea Despărţământului ASTRA Orăştie. Corul ,,Orfeu” a fost distins cu o Diplomă de Excelenţă din partea juriului.

12.Corul Orfeu Deva

Chiar dacă în acest an festivalul a reunit în concurs doar şapte coruri, toate aceste formaţii au prezentat un repertoriu variat şi dificil de executat, iar prin acest fapt calitatea manifestării a crescut considerabil.

13.Corul Arhanghelii

Organizatorii Festivalului ,,Cu noi este Dumnezeu” speră ca în decembrie 2014 să poată realiza un eveniment de amploare, consacrând două zile acestei manifestări a muzicii corale, în zilele de 13 şi 14 decembrie, în cadrul căreia să ne putem bucura de coruri din ţară şi din străinătate.

                                                                   Ioan Marius POPA

Aniversare cvadruplă în Chișinău

Standard

Ultima lună a anului 2013 a fost una mult prea bogată în evenimente culturale. În mare parte abundența de spectacole s-a datorat șirului de sărbători creștin-ortodoxe, care ocupă întreaga lună decembrie. Cu ocaziile acestora instituțiile, nu neapărat de cultură, s-au întrecut în prezentarea diferitor manifestări artistice pentru publicul larg. În acest sens, printre cele mai consistente cadouri de iarnă au fost cele oferite în Centrul de Agrement Shopping MallDova, primul mall din Chișinău și din Republica Moldova, de către artiștii Sălii cu Orgă din Chișinău. Astfel, în primele trei duminici ale lunii – 1,8 și 15 decembrie – au avut loc evenimente de anvergură, protagoniștii cărora au fost Ansamblul de Acordeoniști „Concertino”, Orchestra Națională de Cameră şi Corul Național de Cameră – trei formații care-și sărbătoresc în cadrul stagiunii 2013-2014 aniversarea a zece, douăzeci și cinci și, respectiv, doisprezece ani.

În prima zi de decembrie, renumita formaţie „Concertino”, condusă de Eugen Negruța, a evoluat la Shopping MallDova pentru prima dată. Vizitatorii mall-ului au ascultat muzică bună timp de o oră întreagă, iar la final de concert doritorii au putut face chiar şi poze cu îndrăgiţii interpreţi. Ansamblul de acordeonişti a fost fondat în 2003, din iniţiativa unui grup de studenţi ai Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chișinău. În cei zece  ani de activitate formaţia a reuşit să susţină un şir de concerte în Danemarca, Franţa, Italia, Austria, Polonia, China, Azerbaidjan, Croația, Rusia, Finlanda, Elveția, etc. Mai mult, „Concertino”evoluează cu succes în faţa publicului autohton, iar din ianuarie 2007 activează în cadrul Sălii cu Orgă din Chișinău. Majoritatea creaţiilor din repertoriul ansamblului sunt  adaptate pentru componenţa acestuia, aranjamentul  aparţinând conducătorului Eugen Negruța (Artist Emerit al Republicii Moldova) şi membrilor formaţiei (Vladimir Leca, Olga Boianjiu,Mihai  Grosu, Sergiu Mîrzac, Cătălin Hioara, Serghei Paramonov (acordeon I-IV), Eugen  Ursu (vioară), Anatolie  Covalenco (pian), Anton Hohotov  (contrabas, chitara bas), Vitalie Negruța (percuţie)).

1

Ansamblul a înregistrat trei CD-uri cu tangouri de Piazzolla  şi muzică de  popularitate, întrucât pe gustul interpreților se găsesc toate genurile şi stilurile muzicii: clasic, world, jazz, modern, folk, etc. Mai mult, muzicienii colaborează cu mari  nume  ale acordeonului  precum Richard Galliano, Frank Marocco, Vladimir Zubitsky, Vladimir Besfamilnov, Vladimir Vlasov ș.a., iar instrumentele la care interpretează sunt dintre cele mai performante, produse de cea mai cunoscută fabrică de acordeoane – „Victoria” din Castelfidardo, Italia.

Fiind la curent cu toate realizările din lumea acordeonului, „Concertino” participă cu succes la aproape toate concursurile internaţionale de acordeon din întreaga lume, devenind laureat la peste 18 concursuri  internaţionale, obţinând Premiul Mare sau Premiul I: Grand Prix şi Premiul I al  Concursului Internaţional „Citta di  Castelfidardo” din oraşul cu cele mai renumite fabrici de  acordeoane  din Italia (2006, 2008, 2010); Grand Prix la cea de-a VII-a ediţie a Concursului Internaţional al Acordeoniştilor din Citta di Lanciano – Italia  (2007, 2009, 2010); Premiul I al Concursului Internaţional „De la baroc la jazz” din Wroclaw – Polonia (2007); Premiul I al Concursului Internaţional din Cehia (2008); Premiul I la cea de-a XXXIV-a ediţie a unuia dintre cele mai prestigioase concursuri internaţionale de acordeonişti din Croaţia (2009); Grand Prix  al Concursului Internaţional al Acordeoniştilor „Ascoltate” – Lituania (2009); Premiul I al Festivalului-Concurs Internațional „World Music” din Innsbruck – Austria  (2010); Premiul I al Concursului Internațional „Fisa…armonie 2010” din Trieste – Italia (2010);Premiul de Aur la Art-Festival al Prieteniei,Pyongyang, Corea de Nord (2012); „Piazzolla Award”  la  Coupa  Mondială  în  Spoleto, Italia (2012); Festival Internaţional „Garmonika – duşa Rossii”, Moscova, Rusia (2012). După cum afirmă înșii interpreții cea mai importantă experiență a fost câștigarea Cupei Mondiale World Accordion Orchestra Competition, Canada, august 2013. De facto, lista premierilor ulterioare de rang superior ale ansamblului va fi, cu siguranță, una infinită, fapt care se datorează energiei, dăruirii de sine și talentului imens al fiecărui interpret al formației. Anterior se menționase faptul că cei de la „Concertino” sărbătoresc în acest sezon zece ani de activitate, iar cu această ocazie sâmbătă, 4 ianuarie, fanii ansamblului au avut ocazia să le ureze „La mulți ani!” în cadrul unui spectacol de zile mari, cu un public iubitor de muzică bună și o sală arhiplină.

În cea de-a doua duminică a iernii, în incinta aceluiași mall, a avut loc un alt concert impunător, de această dată susținut de Orchestra Națională de Cameră a Republicii Moldova – una dintre cele mai cunoscute formații autohtone în lume, graţie numeroaselor turnee artistice pe care le-a întreprins în Spania, Franţa, Italia, Germania, Elveţia, Rusia, Ucraina, România, Turcia, Israel, SUA, Iordania, dar și pentru înalta măiestrie interpretativă şi repertoriul vast executat în corespundere cu cerinţele epocii și stilului lucrărilor muzicale.

2

Orchestra a fost fondată în 1988,din iniţiativa dirijorului Alfred Gherșfeld, iar la sfârșitul anului 2013 aceasta și-a sărbătorit aniversarea jubiliară de 25 de ani. Membrii Orchestrei au fost și sunt absolvenţi ai diferitor instituţii de învăţământ superior  muzical din Moldova, România, Ucraina, Rusia, etc. Fiecare muzician este și solist, interpretând concerte pentru instrument solo şi orchestră, totodată formând și diferite  ansambluri  instrumentale: trio, cvartete, cvintete de coarde, etc., precum  şi  ansambluri cu pian, clavecin, instrumente aerofone.

Orchestra Naţională de Cameră a evoluat cu numeroşi dirijori şi solişti invitaţi, printre care pianiștii Dana Ciocârlie (România-Franța), Tadeusz Domanowski (Polonia),Alexander Paley (Moldova-SUA), Michel Dalberto, Laure Favre-Kahn, Jean-Bernard Pommier (Franţa), Dang Thai Son (Vietnam-Canada), Konstantin Livschitz (Germania), Guigla Katsarava (Georgia-Franța),Evgeni Mihailov (Rusia),organistul Andrzej Chorosinski (Polonia),violoniștii Eugen Sârbu (România-Marea Britanie), Marina Iashvili (Georgia-Rusia), Liana Isakadze (Georgia-Germania), Aiman Musa Hodjaeva (Kazahstan) Oleh Krysa (SUA), violonceliștii Laura Buruiană (România-Franța), Stefan Popov (România-Marea Britanie), Aleksander Rudin, Aleksander Knyazev (Rusia),flautistul Yurii Shutko (Ucraina), trompetistul Bernard Soustrot (Franța), dirijorii Gilbert Varga (Elveția), Patrick Strub (Germania), Misha Katz (Rusia-Franța), etc. și nu în ultimul rând celebrul violonist și dirijor Vladimir Spivakov (Rusia), care a apreciat  înaltul profesionalism al formaţiei. În prezent, prim-dirijorul orchestrei este maestrul Cristian Florea (România-Germania).Fiind incluşi în  componenţa Orchestrei Simfonice Europene,fondată de Cristian Florea, muzicienii din  Orchestra Naţională de Cameră a Republicii Moldova au onoarea de a acompania  pe diverse scene din Europa nume mari din lumea muzicii, printre care și tenorii   Plácido Domingo şi  José Carreras, mezzo-soprana  Teresa Berganza, etc. ș idea participa la imprimarea CD-urilor cu muzică națională și universal. Repertoriul Orchestrei Naţionale de Cameră cuprinde toată muzica universală de  cameră de la preclasici la contemporani, precum și opere în variantă de concert, iar în septembrie 2011 a evoluat cu mare succes pe scena Ateneului Român în cadrul celei de-a XX-a ediții jubiliare a Festivalului Internațional  „George  Enescu”.

În ziua de 15 decembrie, a treia duminică de iarnă, a avut loc un al treilea concert, oferit de artiștii Sălii cu Orgă. De această dată, un program amplu cu varii creații a fost prezentat de Corul de Cameră condus de Ilona Stepan. Formația a fost fondată în 2002, pe lângă Compania „Union Fenosa”, iar în scurt  timp a devenit unul dintre cele mai valoroase şi promiţătoare coruri autohtone.

3

Laureat al mai multor concursuri internaţionale din Spania (Premiul  Mare, 2002 şi 2004), Cehia (Premiul  Mare,2004) şi Polonia (Premiul II, 2005) și condus de dirijorul  Ilona  Stepan, şefă la catedra Dirijat Coral a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, corul activează din  ianuarie 2006 în cadrul Sălii cu Orgă. Formația colaborează cu orchestre și coruri autohtone și internațional, și, respective, cu alți dirijori, printre care Crispin  Ward (Marea Britanie), Didier  Talpain (Franța), Vladimir  Ciolac, Gheorghe Mustea (Moldova), etc.,în urma fiecărei conlucrări rămânând realizări finale ale unor proiecte grandioase pentru cultura autohtonă. Câteva exemple în acest sens ar putea fi turneele efectuate în Elveţia împreună cu  Orchestra Simfonică a Companiei „Teleradio-Moldova” dirijată de Gheorghe Mustea; participarea la montarea în variantă modernă a operei „Masepa”  de Ceaikovski în Irlanda, împreună cu orchestra şi corul din Dublin şi soliştii teatrelor „Mariinsk” din St-Petersburg şi „Bolşoi” din Moscova, cu dirijorul belarus Alexander Anisimov; participarea la montarea, de  asemenea, în variantă modernă a operei „Macbeth”  de Verdi în Irlanda, de această dată alături de soliști din Canada, SUA, Austria și dirijorul Marco Zambelli din Italia.

Cele trei concerte inedite de la Shopping MallDova au fost apreciate drept unele importante pentru cultura autohtonă, întrucât a avut acces la audiere public de rang diferit. Mai mult, formațiile s-au făcut cunoscute pentru prima data în cazul unor ascultători prea puțin inițiați în domeniul muzicii academice. Și toate acestea datorită inițiativei adminstrației Sălii cu Orgă din Chișinău, instituție care a împlinit în acest an 35 de ani de la inaugurare.

4

Situată într-unul din cele mai frumoase edificii din centrul oraşului (monument de arhitectură luat sub ocrotirea statului construit la hotarul secolelor XIX – XX; edificiul se impune prin forme monumentale, cu elemente ce îmbină stilul clasic cu cel romantic; până în anul 1974 clădirea a găzduit Banca de Stat.), Sala cu Orgă este o instituţie cultural-artistică autohtonă de prim rang,activitatea sa având o importanţă de excepţie în viaţa spirituală a capitalei, iar impactul activităţii artiștilor angajați depăşeşte cu mult cadrul naţional. Misiunea de bază a Sălii cu Orgă, implicit a administrației acesteia, rezidă în organizarea stagiunilor concertistice prin care se urmăreşte promovarea valorilor muzicii clasice universale şi naţionale în interpretarea diferitor formații, instrumentişti și vocalişti de performanţă din ţară şi de peste hotare.

La mulți ani Sălii cu Orgă, Ansamblului de acordeoniști „Concertino”, Orchestrei Naționale de Cameră și Corului de Cameră!

Drd. Natalia CHICIUC,muzicolog,

Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău

*

*

Une journée autour de Costin Miereanu

Standard

costin miereanu_1O survolare a vieţii profesionale a compozitorului şi muzicologului Costin Miereanu este copleşitoare: sute de compoziţii, la fel de multe prime audiţii interpretate de muzicieni şi ansambluri de prim rang mondial, numeroase studii dedicate narativităţii muzicale şi aspectului polimorf al artei. După cele două doctorate susţinute în Franţa, ţara lui de adopţie, Costin Miereanu a fost cooptat, în 1981, în colectivul de elită al Universităţii Paris I – Panthéon-Sorbonne, unde a predat până în 2013.

Compozitor de formaţie semiotică, instruit la Şcoala lui A. J.  Greimas, Miereanu s-a numărat printre cei seduşi de ideea riscantă pe atunci, dar irezistibilă, de a gândi, compune şi analiza muzica din perspectiva semioticii. Ca urmare, în anii ’80, împreună cu un grup mic, dar extrem de efervescent, de semioticieni, compozitori şi muzicologi, a pus bazele proiectului de Semiotică muzicală, care a crescut, de la an la an, mult peste aşteptările fondatorilor.

Din vasta activitate a lui Costin Miereanu, prea dificil de condensat în câteva fraze, aş mai puncta directoratul de peste zece ani la Editura Salabert, în timpul căruia şi-a sprijinit permanent colegii compozitori din România, publicându-le lucrările şi ajutându-i, prin urmare, să le facă cunoscute lumii occidentale.

costin miereanu_2Dacă, în 1981, Costin Miereanu îşi dedica şapte minute, prin lucrarea Sept minutes autour de moi, pe 28 noiembrie 2013, Centre de documentation de la musique contemporaine din Paris i-a dedicat, la rândul său, un colocviu internaţional, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani. Numită Espaces multiples, cu trimitere evidentă la preocupările poli-stilistice ale compozitorului, manifestarea, moderată de Jean-Marc Chouvel şi Xavier Hascher, a reunit prieteni şi colaboratori de o viaţă ai lui Costin Miereanu, ca Eero Tarasti, Cornel Ţăranu sau Márta Grábocz, dar şi muzicologi şi compozitori din diferite centre universitare din Franţa (Paris, Strasbourg, Nice, Lille, Reims) sau Tunisia (Tunis). Costin Miereanu ca pionier al analizei semiotice a muzicii de avangardă (Eero Tarasti), „Spirit concertant şi formă labirintică în Concertul pentru flaut (2001) de Costin Miereanu” (Márta Grábócz), Costin Miereanu şi unitatea în diversitate (Cornel Ţăranu), Câmpul muzical al lui Costin Miereanu: către o scenografie muzicală (Jean-François Trubert), „… Un Temps sans mémoire” (François Decarsin), Costin Miereanu şi tânăra muzicologie tunisiană (Mohamed Zinelabidine) sau „Mare Nostrum, Cantilene indecise pentru saxofon total şi mări sonore” (Costin Miereanu) au proiectat fascicule de lumină asupra creaţiei originale a compozitorului, care devăluie, examinată à la loupe, structuri complexe generatoare de forme muzicale „accidentate”, lumi sonore populate de „personaje” muzicale ce se comportă aidoma celor literare, tensiuni, lupte, deturnări de situaţii  sau antagonisme de factură poli-stilistică.

Masa rotundă (Daniel Kientzy, Sylvie Bouissou, Michel Decoust, Williams Montesinos)  a stat sub semnul mărturiilor cu savoare personală ale unor muzicieni care i-au fost aproape lui Costin Miereanu de-a lungul carierei sale.

Concertul care a încheiat, ca o luxuriantă coda, ziua omagială ne-a purtat printr-un voiaj muzical din Franţa până în Turcia şi din Balcani până în Mexic: ahwa turkiyya (Café turc) pentru voce şi lăută orientală (compusă şi interpretată de Feriel Bouhadiba, pe versuri de Lamia Bouhadiba, dedicată lui Costin Miereanu), lucrare ce evocă experienţele subiective trezite de cafeaua turcească; Arabian Rock pentru lăută orientală (Costin Miereanu / Feriel Bouhadiba), un hibrid între libertatea improvizatorică specifică preludiului şi pregnanţa ritmică a toccatei, aici imaginată prin tiparul de aksak; MC 07 pentru saxofon bariton şi violă (compusă de Michel Decoust cu dedicaţie pentru Costin Miereanu, interpretată de Daniel Kientzy şi Cornelia Petroiu), reflecţie muzicală plămădită din trei sunete; piesa electroacustică Los enemigos del hombre de conocimiento (Ricardo Mandolini), al cărei program se revendică din tradiţia Yaqui (trib de indigeni din Mexic); Solo VII pentru violă (scris de Costin Miereanu şi interpretat de Cornelia Petroiu), care urmează, la rândul său, modelul antinomic liber/măsurat; şi, în sfârşit, electrizantul Aksax pentru saxofon bas (Costin Miereanu, Daniel Kientzy).

Traversând, până la acest moment, o infimă parte a creaţiei lui Costin Miereanu, m-am întrebat şi eu, cum sunt convinsă că au făcut-o şi alţii, ce anume a rămas românesc în muzica lui. Cel mai simplu răspuns a venit din partea apropiatului său prieten, Cornel Ţăranu: „…sufletul”. La mulţi ani, Costin Miereanu!

 Oana Andreica[1]


[1] Lector universitar doctor, Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, tel. 0264-591 241, fax 0264-953 879, conscluj@gmail.com