Concert ortodox de Paşti în Anna Kirche, Aachen, aprilie 1983

Standard

Concert ortodox de Paşti în Anna  Kirche, Aachen, aprilie 1983

susţinut de corul de cameră german „Colegium Byzantinum – Aachen / Aix la Chapelle”

Conceptul de concert-slujbă dat acestui program poate fi considerat ca inedit în Occident, înregistrarea – cu toate defecţiunile ei tehnice – constituie un document al prezenţei culturii române în Occident în plină perioadă comunistă.

Caracterul de slujbă este întărit prin continuitatea programului, fără întreruperi date de aplauze. Continuitatea este asigurată de punţi de legătură între momentele muzicale din program. În cadrul acestor punţi se înscriu: Toaca (mergândă şi stândă) şi două formule introductive, de dare a tonului şi a glasului (ehului), folosind în mod repetat scurte texte cu caracter arhaic („Miluieşte, Mântuitorule, sufletele noastre”, „Crucii Tale ne-nchinăm, Stăpâne, şi sfântă învierea Ta o lăudăm şi o mărim”) sau micro-melodii luate din depozitul de muzică psaltică românească. Uneori tonul îl dă clopotul, niciodată dirijorul cu diapazonul.

Piesele din program aparţin uneia din cele trei principale categorii imnologice creştine: Psalmi propriu zişi, Imnuri propriu zise, Cântări duhovniceşti, după terminologia folosită de Apostolul Pavel. Psalmii propriu zişi se caracterizează prin text exclusiv din Biblie, în timp ce Imnurile se bazează pe texte din Biblie imersate în comentarii subiective, iar Cântările duhovniceşti sunt lucrări libere, de obicei paraliturgice, bazate doar pe idei din Biblie bogat comentate. Din Psalmii propriu zişi fac parte piesele Pohvali Ierusalime (9), Ad ana Adonai (11), La Râul Vavilonului (14). Din Imnurile propriu zise fac parte piesele: 2, 3, 7, 8, 10, 16, 18. Din Cântările duhovniceşti (paraliturgice) piesele: 12, 13, 16, 19.

Pe lângă piesele cu text în limbile sacre – ebraică, greacă, slavonă, română – apare şi o cântare slavonă redată în limba germană (Tatăl nostru).

Programul cunoaşte două părţi care trec din una în alta fără întrerupere (pe cd, separate din motive tehnice): O primă parte cu caracter general, introductiv în atmosfera liturgică orientală şi o a doua parte specifică atmosferii pascale româneşti. Lucrările prezentate aparţin genului strict a cappella, singurele instrumente acceptate în Biserica Răsăritului fiind toaca şi clopotele.

Din motive de transmitere elecronică, programul a trebuit săp fie împărţit în 12 părţi (I – XII), după cum urmează:

I.

1. Toaca umblândă

2. Devte ergasometha (solo alto), doxastih la duminica a 4-a din Postul mare, imn bizantin din secolul VIII, melodie din sec. XIII, transcris de preotul muzicolog I. D. Petrescu din MS Anc. f. grec. nr. 261, f. 161, Bibl. Nat. Paris

3. Învierea Ta, Hristoase (cor mixt) – troparul învierii, aranjament pe 4 voci mixte de Ion Chirescu. Formaţia corului intră în biserică intonând de trei ori acest tropar.

II.

4. Ke avti estin (solo bariton) – a doua pericopă din Evanghelia de Paşti – transcriere de preotul muzicolog şi compozitor Grigore Panţîru – din Lecţionarul Evanghelic de la Iaşi (sec. XI), aranjament metro-ritmic de Mircea Valeriu Diaconescu

5. Toaca stândă

III

6. Laudă de seară (solo bas) – scurtă invenţiune introductivă de Mircea Valeriu Diaconescu

7. Lumină lină (cor mixt) – imn din sec. II-III de Mircea Valeriu Diaconescu pe o melodie din sec. XVII transcrisă de Grigore Panţîru

IV

8. Împărate ceresc (cor bărbătesc pe patru voci) – imn din sec. II-IV de Grigore Panţîru pe o temă tradiţională

V

9. Pohvali Ierusalime (cor dublu) – Psalmul 147,1 şi Psalmul 147,12 (stih) de Mircea Valeriu Diaconescu pe o melodie din sec. XV de Kyr Gheorghie, mitropolitul Moldovei , transcrisă de Gheorghe Ciobanu

VI

10. Vater unser (cor) pe textul din Evanghelie „Tatăl nostru”,

de compozitorul rus N. Kedrov-senior prelucrat în germană de Eberhard-Maria Zumbroich

11. Ad ana Adonai (cor mixt), Psalmul 13 de Menahem Avidom pe o temă tradiţională ebraică

VII

12. Niest sviat (cor dublu), cântare duhovnicească în 4 părţi

de compozitorul sârb Stepan Mokraniaţ

VIII.

13. Pre cel deal la Rusalimu (solo tenor, solo bariton, cor bărbătesc),

lucrare paraliturgică liberă în stil baladă-colind-bocet-imprecaţie din oratoriul „În vremea aceea” de preotul compozitor Ion Popescu-Runcu, cu unele aranjamente de MVD

IX

14. La Râul Vavilonului (solo alt, cor), Psalmul 137 (stihuri),

polieleu de Mircea Valeriu Diaconescu pe o melodie de Grigorie Protopsaltul (sec. XIX)

X

15. Crucii Tale (solo bas), invenţiune introductivă de Mircea Valeriu Diaconescu

16. Nu te tângui (cor), imn (axion) de Gheorghe Dima pe melodie tradiţională

XI

17. Imn bizantin – Amin (cor), lucrare liberă de Doru Popovici

XII

18. Ziua Învierii (solo sopran, cor), imn de Ion Chirescu pe o temă tradiţională

19. Hristos a-nviat – Christos anesti – Hristos voskrese (cor), lucrare liberă de Ion Popescu-Runcu pe teme tradiţionale, limbile română, greacă şi slavonă

Componenţa corului german Collegium Byzantinum – Aachen / Aix la Chapelle: Sopran (S1,2)- Alto (A1,2) – Tenor (T1,2) – Bas B1,2): Mihaela Ionescu (Lumi, S1), Sieglinde Kremer (S1), Susanne Caspar (S1), Tamara Kutz (S1), Margit Bachmann (S1), Ellen Hirse (S2), Bettina Nikoll (S2), Dagny-Maria Wennberg (A1), Beate Eberhard (A1), Charlotte Becker-Kunz (A2), Hildegard Oberschelp (A2), Harald Nickoll (T1), Aurel Zgunea (T1), Stefan Apitzsch (T2) Josue Va-Calvo (T2), Relu Rădoi (T2), Mircea-Valeriu Diaconescu (B1), Milorad Dedici (B1), Dietrich Bachmann (B1) – Mircea Dutescu (B1) – Wolfgang Saus (B1) – Roberto Va-Calvo (B2) – Heribert Becker (B2)

După originea etnică corul este alcătuit din membri provenind din Germania (14 persoane), România (4), Spania (2), Suedia (1), Serbia (1)

Solişti: : Mihaela Ionescu, Susanne Caspar – sopran (18), Maria Dagny Wennberg – alto (2, 14), Aurel Zgunea – tenor (13), Mircea Duţescu – bariton (4, 13), Roberto Va-Calvo (6, 15), Arndt Zerbe – toacă, clopote (1, 5)

Dirijori: Dagny Wenberg (9, 12 ), Bettina Nickoll (11, 16), Mircea Valeriu Diaconescu (3, 7, 8, 10, 12, 13. 14, 17, 18, 19)

Înregistrarea este foarte veche, tehnica este amatoare, la lumină de lumânare în biserică şi comportă unele neajunsuri (supramodulări…)

Biserica Sfânta Anna din Aachen-Centru, reclădită în stil neoclasic, a aparţinut unei mânăstiri catolice din sec. XVI şi a fost atribuită comunităţii reformat-evanghelice de către Napoleon Bonaparte la începutul secolului XIX. Deşi de proporţie mică-medie, se consideră că Anna-Kirche are cea mai bună acustică din Aachen.

TEXTE

1. Devte ergasometha / En to mistiko ampelni, / Karpus metanias en tuto piumeni, / Uk en vromasi ke pomasi kopiomen, / Alke-n prosevhes ke nisties / Tas aretas katorthuntes. / Tutis areskomenos, o Kirios tu ergu / Dinarion parehi, diu psihas litrute / Hreus amartias, o mono polieleos.

Veniţi în via cea plină de mister să sădim roadele pocăinţei! Nu la mâncări şi băuturi să ne dedăm, ci la virtuţi prin post şi rugăciune. Iar dacă truda noastră va fi bineplăcută înaintea Stăpânului viei, El ne va da răsplata prin care vor fi mântuite sufletele noastre, căci El e Singurul mare milostiv.

Devte ergasometha – Veniţi să lucrăm în ogorul Domnului – este un imn bizantin la al cărui text mai vechi (sec. VIII ?) în greaca bisericească s-a adăugat o melodie în glasul 1 plagal (5) rămasă într-un manuscris din sec. XIII. Primă audiţie mondială

3. Învierea Ta, Hristoase, Mântuitorile, îngerii o laudă în ceruri, şi pre noi pe pământ ne învredniceşte cu inimă curată să Te mărim!

4. Ke avti estin i martiria tu Ioanu, ote apestilan pros avton i Iudei ex Ierosolimon horis ke levitas ina erotisosi avton; si tis i; ke omologhisen ke uk ernisato ke omologhisen oti ego uk imi o Hristos…..

Aceasta este mărturia lui Ioan Botezătorul” – este pericopa 2 din Lunea Mare (Ioan, 1) Primă audiţie mondială

6. Laudă de seară aducem Ţie, Hristoase, şi cu cântări duhovniceşti. Miluieşte, Mântuitorule, sufletele noastre!

7. Lumină lină a sfintei slave aTatălui ceresc, Celui fără de moarte, a Sfântului, Fericitului…

8. Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului carele pretutindenea eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pre noi toţi de toată spurcăciunea, şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre!

Este o lucrare bizantină a cappella în stil polifonic şi oferită în 1972 spre interpretare de către Corul Medicilor cu ocazia Congresului Internaţional de Bizantinologie de la Bucureşti (prezentarea a fost obstruată atunci de Marin Constantin, membru în Comitetul Central al PCR). Primă audiţie mondială

9. Pohvali IerusalimeGospoda! Hvali Boga tvoego, Sione! Alliluia!

– Laudă, Ierusalime, pe Domnul! Laudă pe Dumnezeul tău, Sioane! Aliluia!, face parte din slujba de utrenie; el se cântă şi la Sfânta Liturghie din Duminica Tomii. Lucrarea a fost descoperită la mânăstirea Putna şi transcrisă în notaţie lineară (pe portativ) de către Gh. Ciobanu pentru MVD. Primă audiţie mondială

10. Vater unser im Himmel, geheiligt werde Dein Name, Dein Reich komme, Dein Wille geschehe, wie im Himmel so auf Erde. Unser tägliches Brot gib uns heute und vergib uns unsere Schuld, wie auch wir vergeben unsern Schuldigern. Und führe uns nicht in Versuchung , sondern erlöse uns von dem Bösen!

11. Ad ana Adonai – pe versurile de jelanie-reproş din Psalmul 13: Până când, Doamne? (Deschide Biblia la mijloc şi citeşte!)

Ad ana, Adonai, tişkaheini neţah? Ad ana tastir et paneha mimeni? Ad ana asit evţat benafşi iagon bilvavi iamam? Ad ana iarum oivi alai? Habita aneini Adinai elohai haira einai pe işan hamaveţ; pen iamar oivi ikehaltiv ţarai iaghilu ki emot. Vaani behasdeha batahti iaghel libi bişutatha. Aşira la-Adonai ki gamal alai.

12. Niest sviat – face parte din Recviemul slavon (Opelo). Tema începe cu „Nimeni nu e sfânt ca Tine, Doamne!”

Niest sviat ia koje ti, voznesi viernih tvoih, blaje. I utverdivi nas kameni ispoviedania tvoego. So sviatimi upokoi, Hriste, duşu raba tvoie, i dieje niest boliţan, ni pekal, ni vozdihanie, ni jijan bezkoneţkaia. I duhovi tvoie mu. Slava tebie, Gospodi, slava tebie.

13. Vai, ce jale, ce suspinu pre cela deal la Rusalimu! Pre ceal deal înaltu-ntunecatu, floarea nu-nfloreşte, iarba nu mai creşte,vântul nu vuieşte, soare nu luceşte!

Că-mi cresc o cruce-nfricoşată, cruce-nfricoşată cu sânge udată, crucea răstignirii, crucea pătimirii. Pre cel dea la Rusalimu ce vedere că vedemu? Sta Feciora Preacurată şi din gură cuvânta, cuvânta şi suspina: „Ce pricină s-a făcutu de suspină tot pământu?” – „Azi pre Mielul cel blajinu mi l-au prins lupul hainu! Şi dacă L-au prinsu, l-a Pilat L-au dusu ca să-L osândească şi să-L răstignească.” Pilate, Pilate, om fără dreptate, vei pieri din lume blestemat de mume!

14. La Râul Vavilonului, acolo am şezut şi am plâns / Când ne-am adus aminte noi de Sion, aliluia! Că acolo ne-au întrebat pre noi cei ce ne-au robit pre noi cuvinte de cântări – aliluia! Şi cei ce ne-au dus pre noi: „Cântare cântaţi din cântările Sionului!” – aliluia! Ca întru începutul veseliei mele… – aliluia!

16. Nu te tângui, maică, văzându-Mă în groapă pe Mine, fiul tău, pre Carele L-ai zămislit în pântece fără de sămânţă! Că Mă voi scula şi voi Mă voi preamări şi voi înălţa întru mărire, ca un Dumnezeu, pre cei ce cu credinţă şi cu dragoste pre tine ne-ncetat te mărim.

18. Ziua Învierii! – şi să ne luminăm cu mulţumire. Şi unii pre alţii să ne îmbrăţişăm, să zicem „Fraţilor”şi celor ce ne urăsc pre noi. Să iertăm toate pentru înviere. Şi aşa să strigăm: „Hristos a înviat din morţi, cu moartea pre moarte călcând şi celor din mormânturi viaţă dăruindu-le!”

19. Hristos a-nviat! – Adevărat a-nviat! Hristos anesti! – Alitos anesti! Hristos voskrese! – Voistina voskrese!

Hristos a înviat din morţi cu moartea pre moarte călcând şi celor din mormânturi viaţă dăruindu-le! Hristos anesti ek nekron tanato tanaton patisas ke tis entis mnimasi zoin harisamenos. Hristos voskres iz smertiu smert poprav i sush vogroneh jivot darova.

(Text redactat de Mircea Valeriu Diaconescu,

Aachen, martie 2014)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s