„Rățușca cea urâtă” revine la Chișinău

Standard

Pe 11 şi 13 aprilie curent Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” din Chișinău vor avea loc primele montări ale operei comice pentru copii „Rățușca cea urâtă”, semnată de compozitorul ucrainean Igor Kovaci. Instituția gazdă anunță acest fapt drept premieră, deoarece lipsa lucrării de pe scena liricului autohton a durat mai bine de două decenii. Premiera mondială a operei a avut loc în 1980 la Teatrul de Operă din Donetsc, iar în Chișinău aceasta a fost montată pentru prima dată pe 28 decembrie 1990.Spectacolul  cu denumirea originală „Голубые острова”, după libretto semnat de Anton Gorin și Efim Iavorskii, reprezintă o adaptare inedită după basmele lui Hans Christian Andersen, realizată pe înţelesul copiilor, altfel spus a celui mai pretenţios dar şi preţios public.

În regia Maestrului în Artă Mihai Timofti, acesta se va desfășura într-un cadru scenografic luminos susținut de costumele viu colorate create de Irina Press. Coregrafia expresivă a cărei autoare este Artista Emerită din Ucraina Ala Rubina cu siguranță îi va încânta pe micii spectatori, care vor avea ocazia să cunoască un adevărat spectacol de operă pentru copii.Partea muzicală este una inedită sub baghetele dirijorului Dumitru Cârciumaru și a Maestrului de Cor Ion Brătescu. Interpreții implicați contribuie prin arta lor actoricească la crearea unei atmosfere specifice lumii copiilor.

Astfel, de perioada plină de nevinovăție a fiecăruia dintre ei își vor aminti unele dintre cele mai bune voci ale liricului basarabean, printre care Artista Emerită Lilia Șolomei, Artiștii Poporului Nicolae Busuioc și Ivan Cvasniuc, Maeștrii în Artă Angela Arti și Vasile Micuşa, Alexei Digore, Tatiana Vîrlan, Ruslan Pacatovici, Natalia Tanasiiciuc, Irina Şciogolev, etc. Aceștia vor prezenta cu mare profesionism aventurile pline de haz prin care trec prietenii copiilor – păsări și animale: Rățușca, Motanul Pafnuții, Cocoșul Bătrân și Curcanul Împărat, Găina Tânără și Rața Bătrână, Curcanii Brex-Fex și Max-Vax, doi Cioroi și două Coțofene, etc.

Opera este constituită din două acte iar subiectul se centrează în jurul personajului Răţuşca, care întruchipează naivitatea şi dorinţa vie de a atinge un vis. Mică şi neajutorată, aceasta reuşeşte să înfrunte cu demnitate obstacolele vieții, transformându-se la final într-o Lebădă Albă şi frumoasă.Lucrarea debutează cu momente în care, într-o curte de basm unde vieţuiesc păsările, doarme liniștit Motanul Pafnuţie. Trezit din somn de cele două Ciori, care îi comunică ultima noutate, acesta află că prin pădure rătăceşte o Răţuşcă singuratică. Și nu reușește să înghită vestea, că în curte îşi și face apariţia o Răţuşcă care cântă vesel o melodie despre visul său. Ciorile sunt fericite că Răţuşca e vie și nevătămată, însă Motanul Pafnuţie o priveşte neîncrezător.Între timp Bătrânul Cocoş se trezeşte din somn, intră în curte şi îl întreabă pe Motan de ce are o privire atât de ciudată. La rândul său, Pafnuţie i-o prezintă pe Răţuşcă, care-i provoacă Cocoşului amintiri despre tinerețea sa şi despre visele pe care nu şi le-a împlinit. Aflând că Răţuşca a pornit în căutarea insulelor azurii, Cocoşul se vede dator s-o încurajeze pentru a fi încrezută în realizarea visului ei şi îi face cadou o sabie.Pe neaşteptate, se deschid porţile curţii şi în ogradă apare Curcanul Împărat însoţit de o suită întreagă de curteni – gâşte, raţe, găini şi cocoşi. Zărind Răţuţca, aceștia nu-şi pot ascunde repulsia faţă de ea. Micuţa Răţuşcă nu se supără, ci începe să le povestească cu înflăcărare despre visul ei de a găsi insulele azurii. Toate păsările din curte încep să râdă în hohote, iar Curcanul Împărat nu recunoaște nimic din cele spuse de Răţuşcă şi îi dă funcţia de toboşar. Însă Răţuşca nu este de acord să fie toboşar şi să-i slujească Curcanului Împărat, pentru că ea îți doreșre să ajungă pe insulele azurii, acolo unde a zburat mama ei – Lebăda Albă.În curte se ivesc alte două personaje – Curcanii gardieni Brex-Fex şi Max-Vax. Aceștia au o atitudine agresivă faţă de Răţuşcă, care încearcă să le explice curtenilor fără minte că pământul e mare şi rotund, cu multe câmpii, păduri, râuri, mări, un ocean mare şi insule azurii, acolo unde s-a născut ea. Nicidecum nu poate să înțeleagă de ce curtenii nu o cred și sunt atât de siguri că pământul reprezintă doar această curte, „de la gard până la gard”. Indignaţi de neascultarea ei, soldaţii din garda împăratului încearcă s-o prindă pe Răţuşcă, însă Bătrânul Cocoş se ridică împotriva tuturor şi o apără, până când aceasta izbuteşte să se salveze şi să fugă din curte.Actul secund oferă, pentru început, momente din aventura Răţuşcăi în afara curții. Rătăcind prin pădure și fredonând un cântec drag, în calea ei apar pe neașteptate doi Cioroi, care îi propun să fie o pasăre liberă, fără vise şi ocupaţii și să zboare acolo unde îşi doreşte. Însă, Răţuşca este fidelă visului ei și nu se lasă atrasă de propunerile  Cioroilor. La apariţia Bufniţelor, aceștia zboară speriați, lăsând-o  singurică.Bufniţele reușesc s-o înfricoşeze pe Răţuşcă și în mintea ei apar batjocurile şi insultele păsărilor din curte. Dintr-odată își aduce aminte de încurajările Bătrînului Cocoş și se bucură că nu mai este singură atunci când în lumina razelor misterioase din pădure apare Motanul Pafnuţie. Bun la suflet, dar naiv, acesta îi propune Răţuştei să se întoarcă în curtea păsărilor. În caz contrar, Împăratul Curcan va trimite garda după ea şi va fi crunt pedepsită. Însă, Răţuşca nu acceptă propunerea şi, spre surprinderea ei, Motanul Pafnuţie, înduioșat, porneşte împreună cu ea în căutarea insulelor azurii.Bucuria n-a fost de lungă durată, iar veselia de-a merge împreună printre licuricii din pădurea întunecoasă a fost întreruptă de Coțofene. Acestea îi anunță răutăcios  și în grabă că se apropie o mare năpastă. Auzind vestea, fricosul Pafnuţie se ascunde, iar printre copaci îşi fac apariţia gardienii Împăratului Curcan, care se năpustesc asupra Răţuştei pentru a o duce înapoi în curte. Nici nu s-au gândit că în acel moment Răţuşca avea să scoată sabia ce i-o dăruise cândva Cocoşul Bătrân şi avea să se avânte în luptă cu ei. Surprinderea a fost și mai mare când Coţofenele au sărit în ajutorul Răţuştei, bătălia luând amploare.Finalul operei este unul mirific pentru orice fel de public. Din văzduh, în timp ce lupta era în toi, apare un cârd de lebede albe de o frumuseţe rară. Acestea i-au speriat pe gardienii învinşi și o înconjoară pe Răţuşcă. Îmbrățișându-și mama, Răţuşca cea Urâtă se transformă în Lebădă Albă, frumosul și binele învingând pentru totdeauna urâtul, răul și alte trăsături negative ale existenței pământești.Pe cât se pare de copilărească, această creație este pe atât de serioasă, în sensul abordării unor frecvente probleme ale societății, printre care invidia, ura, egoismul, etc. Și nu ne rămâne decât să admirăm sfârșiturile frumoase și optimiste atât în viața cotidiană cât și în operele de artă pe care le cunoaștem, inclusiv în cele dedicate copiilor.

gadkii utionok

 

Drd. Natalia Chiciuc

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s