Zlata Tkaci – prima femeie-compozitor dintre Prut și Nistru

Standard

Zlata Tkaci – prima femeie-compozitor dintre Prut și Nistru

Consider persoana şi creaţia mea

drept o parte componentă a poporului moldav.

(Zlata Tcaci

 

Compoziția muzicală, la fel ca mai toate domeniile în care materia primă este forța creatoare umană, a fost, in grosso modo, reprezentată de-a lungul timpurilor de către apartenenții genului masculin. Deși se tinde a se desconsidera acest fapt, chiar dacă prezintă un intelect și o personalitate de nivel adecvat, femeia a stat și mai continuă încă să stea în spatele „creatorului”. Or, aceasta este o realitate definită în urma cercetărilor științifice și a tuturor genurilor de sondaje efectuate în întreaga lume.

Cu toate acestea, se întâmplă să fi existat reprezentante ale genului feminin care să se fi impus prin penița istoriei drept unele dintre cele mai importante excepții. Iar în acest sens, printre multele și faimoasele nume de compozitori ai tuturor timpurilor se evidențiază și cele ale unor doamne, care, pe lângă arta interpretativă posedată în unele cazuri până la excelență, au contribuit la perpetuarea muzicii oferindu-și toată forța de creație. Dintre cele mai cunoscute sunt Francesca Caccini, Marianna Martines, Clara Schumann, Nadia și Lili Boulanger, Hélène Fleury-Roy, Sofia Gubaidulina, Margueritte Canal, Heda Wagner, Jeanne Leleu, Elsa Barraine, Lucie Robert-Diessel, Adrienne Clostre, Eveline Plicque, Bertha von Bruckenthal, Mansi Barberis, Myriam Marbé, Carmen Petra-Basacopol, etc.

În spațiul dintre Prut și Nistru, femeia care avea să devină primul compozitor de gen feminin s-a născut în perioada interbelică, 16 mai 1928, în satul Lozova, județul Nisporeni, într-o familie de evrei – Moisey Beyrihman și Freida Koifman. Cu numele originar în limba yiddish Zlota Beyrihman, Zlata Tkaci (după soțul său, muzicologul Efim Tkaci) a studiat vioara și pianul încă de la trei ani cu tatăl său, care era violonist, dirijor şi pedagog, și de la care a preluat dragostea pentru muzică. Mai târziu urmează patru clase la şcoala primară şi două clase la Liceul de fete  Regina Maria din Chişinău. În timpul celui de-al doilea Război Mondial a fost „evacuată” de către regimul sovietic, alături de mama sa, în Asia Centrală. Însă nu au ajuns la punctul destinației împreună, fiind separate în timpul tranzitării unei mari părți din teritoriul URSS. Zlata a fost dusă în Namangan – o localitate din Uzbekistan aflată în carantină de tifos și febră tifoidă. Copilă fiind, sovieticii au cazat-o într-un orfelinat din Drogobycha, iar una dintre puținele părți bune ale acestei „evacuări” a fost frecventarea unei școli, în care a organizat un ansamblu de copii şi a făcut primele încercări în domeniul compoziţiei, notându-și prima creație muzicală – Marinarii. În 1943, după ce Chișinăul a fost „eliberat” și armata sovietică a revenit la Prut, Zlata a fost readusă acasă, alături de familia ei.

Fiind elevă în clasa a zecea, lucrează în calitate de conducător muzical la o grădiniţă de copii,unde compune şi interpretează propriile sale creaţii. După absolvirea cu menţiune a şcolii medii se înscrie la Universitatea de Stat din Chişinău, Facultatea de Fizică şi Matematică, pe care o abandonează pentru a studia Muzicologie la Conservatorul de Stat din Chișinău. În perioada 1952-1962 predă la Şcoala de Muzică Ştefan Neaga din Chişinău și între timp revine la Conservator pentru a studia Compoziția cu profesorul compozitor Leonid Gurov. Colegă cu acesta dar și cu alți mari muzicieni ce profesează la Conservator, Zlata devine din momentul absolvirii, în 1962, și până la sfârșitul vieții, în 2006.Tot din 1962 se înscrie printre membrii Uniunii Compozitorilor din Moldova, iar din 1973 – membru al comitetului de conducere a acesteia. Între 1970 și 1985 este preşedinte al Comitetului Organizatoric pentru promovarea Săptămânilor anuale pentru copi işi tineret. ZlataTkaci este autoarea primelor tratate metodologice autohtone în domeniu: Metodă de aranjament coral şi Culegere de dicteuri polifonice de proprie compoziție; semnează lucrări didactice pentru iniţierea şi instruirea copiilor și materiale pentru manualele de muzică.

Maestru Emerit al Artei (1974) și laureat al Premiului de Stat (1982), prima femeie compozitor dintre Prut și Nistru a fost decorată cu Ordinul „Gloria Muncii” (1998) și cu alte distincții și premii naționale și internaționale. Mai mult, în numele său, din 2010, în Chişinău se desfăşoară Concursul Naţional al tinerilor interpreţi Zlata Tkaci.

Fondator și Președinte al Concursului Național al Tinerilor Compozitori, Zlata Tkaci este autor a peste 800 de lucrări muzicale, dintre care 578 au fost editate. Creaţia îi este adresată celor mai diferite categorii de auditori, or, portofoliul său cuprinde lucrări pentru orice vârstă şi accepție de gust, miniaturi pentru instrumente solistice şi ansambluri instrumentale, cicluri vocale de cameră, piese pentru cor şi instrumentale, cantate şi poeme, concerte, muzică de scenă, inclusiv pentru teatrul de păpuşi, muzică de film, abecedare muzicale, basme pentru grupele de concert filarmonice, opere pentru scena mare şi mică, etc. toate impunătoare prin coloritul muzical divers: folcloric, evreiesc, științific.

Debutează în ale compoziției în 1953, cu cântecul pentru copii pentru voce şi pian pe versuri de Grigori Perov N-am când să mă plictisesc, iar în 1957 îi apare prima lucrare de proporţii – cantata Cântecul Nistrului pe versurile lui Emil Loteanu. Un loc prioritar în creația sa îl ocupă muzica pentru copii, colaborând în acest sens cu poeții Grigore Vieru, Aureliu Busuioc, Emil Loteanu, Aurel Ciocanu, Bogdan Istru, Igor Creţu, etc. Zlata Tkaci semnează primele creaţii pentru copii în istoria teatrului muzical autohton: primul balet (Andrieș – balet în 4 tablouri cu prolog cu libret după Emilian Bucov (1979); prima audiție a avut loc în 1980 pe scena Teatrului de Operă și Balet din Chișinău) și prima operă (Capra cu trei iezi– operă-basm cu libret de Grigore Vieru după povestea lui Ion Creangă (1966); prima audiţie a avut loc în 1984 pe scena Teatrului de Operă și Balet din Chișinău) pentru copii din muzica autohtonă postbelică. Alte opere și basme pentru copii sunt Floricică-floricea – basm muzical cu libret de Victor Ciudin (premieră în 1984 pe scena Filarmonicii din Chișinău); Bucătarul și boierul – nuvelă muzicală cu libret de Iulia Vekșegonova după un basm moldovenesc (premieră în variantă radio în 1982 în Chișinău); Tomciș-Chibalciș – operă pentru copii într-un act cu libret de Iulia Vekșegonova (1985); Un pas în nemurire – operă în 2 acte și 6 tablouri cu libret de Emilian Bucov (1985); Unchiul meu din Paris – operă în 2 acte și 4 tablouri cu libret de Vladimir Ceaikovski după roman de Aureliu Busuioc (1987); Lenoasa – operă comică pentru copii într-un act (5 tablouri cu prolog, 2 interludii și epilog) cu libret de Anatol Ciocanu după motivele basmului popular omonim (1988); Micul prinț – basm muzical în două părți cu libret de Iulia Vekșegonova după Antuan de Saint-Exupery (1988); Ziua de naștere a elefantului – basm muzical în 16 numere cu libret de Angela Chicu (1997); Lamento (Monologul mamei) –mono-operă-poem într-un act după povestea Paulinei(1998), etc.

Nu mai puțin importante în repertoriul Zlatei Tkaci sunt opusurile simfonice (Concert pentru vioară și orchestră (în memoria mamei), 2 suite din baletul Andrieș (1982-1983), Dublu concert pentru flaute și orchestră simfonică (1989), Trei dispoziții pentru orchestră de cameră (1992), Meditație: simfonietă pentru orchestră de cameră (1993, prima audiție 8.04.1993, Orchestra Filarmonicii Naționale, dirijor Dumitru Goia), Panopticum (5 preludii): simfonie pentru orchestră de coarde, xilofon și timpani (1999), Concert pentru pian și orchestră simfonică (2002)), etc. și cele vocal-simfonice (Numele său sfânt: ciclu vocal pe versuri în yiddish de OvșeaDriz (1991), Iad-Va-Șem: poem-requiem pentru voce, percuție și orchestră de cameră (1993), Kadiș: poem-requiem pentru bariton și orchestră pe versuri în ivrit de Moise Lemster (1995), etc.

Însă cel  mai numeros este repertoriul muzicii camerale instrumentale (5 piese pentru cvartet de coarde: Bătuta, Dans feminin,Umorescă,Baladă, Dans barbătesc (1981), Sonata pentru clarinet solo Nr.1 (1981), Cvartet de coarde Nr.1 (În memoria profesorului Leonid Gurov, 1982), Suită pentru două piane (1983), Album pentru copii (circa 30 de piese, 1986), 5 motive pentru cvartet de coarde (1986), Muzică pentru instrumente cu coarde și pian (1987), 7 piese pentru instrumente de suflat și pian, pentru copii: Din bucium,Moldovenească,Ceasul,La deal, Măringele, Învărtită, Cadînja(1987), 2 dansuri moldovenești pentru vioară (1990), Concert monopartit pentru vioară și pian, pentru copii (1991), Din folclorul evreiesc: 4 piese pentru pian: Frejlehs, Gas-nign, Șer, Bejghele(1991), 5 peșrevuri de Dmitrie Cantemir pentru cvartet de coarde (1992), 2 piese pentru trompetă și pian (1994), Din folclorul evreiesc: 4 piese pentru vioară, violoncel și pian (1995), Din folclorul evreiesc: 4 piese pentru cvartet de coarde (1991), Sonata Nr.2 monopartită pentru clarinet solo (1995), Perpetuum mobile pentru vioară solo (1995), Allegro: trio pentru vioară, violoncel și pian (1996), Bocet pentru violoncel solo (1996), Sonata-Impromptu Nr.1 pentru pian (1996), 2 piese pentru vioară solo și vioară cu pian (1998), Trio pe teme evreiești pentru vioară, violoncel și pian (2001)), etc. și cel al muzicii camerale vocale pe versuri în limbile română, rusă sau yiddish (Eu muzică aș scrie: baladă pentru voce și pian pe versuri de Robert Rojdestvenski (1983), Din poeții Moldovei: Ciclu vocal în 7 părți pentru voce și pian pe versuri de L.Sobețchi, Em.Bucov, A.Busuioc, V.Codiță, A.Ciocanu, G.Vieru (1983), Ciclu din 5 romanțe pentru voce și pian pe versuri de Ludmila Doroșkova (1988), Alfabetul cântă: abecedar muzical din 36 părți pe versuri de Vlad Codiță, Vladimir Rusnac, Gheorghe Ciocoi (1989), Slavatici: scene pentru voce și pian pe versuri de Liuba Vassermann (1991), Numele său sfânt: ciclu vocal pe versuri de Ovșia Driz (1989), Al Baltergetto (Ghetoul din Balta) pentru voce și pian pe versuri de M.Hardak (1990), Trei vocalize (1991), Di klyngendykeoyses (Litere răsunătoare):abecedar muzical pentru voce și pian pe versuri de Leib Kvitko și Ihil Șraibman (1992), Motivul evreiesc pe versuri de Miroslava Metleaeva (1993), Iad-Va-Șem: poem-requiem pentru voce și ansamblu de soliști (1993), 2 romanțe pentru voce și pian pe versuri de Mihai Eminescu (1993), 3 balade pentru voce feminină și pian pe versuri de I.Praier, L.Kipnis(1993), Ceai cu stele: ciclu din trei poeme pentru voce și pian pe versuri de Ovșia Driz (1993), Kadiș: poem-requiem pentru bariton și pian pe versuri de Moise Lemster (1995), Asenika: poem pentru voce și pian pe versuri de Paulina Ancel (1995), Istoria toiagului: triptic pentru bariton și pian pe versuri de Moise Lemster (1996), 5 romanțe pentru voce și pian pe versuri de Miroslava Metleaeva (1996), Ruguri stinse: ciclu vocal pentru soprano și pian pe versuri de Emilia Slezingher (1996), Dos glekălăpentru soprano și pian pe versuri de Moise Lemster (1998), Kadiș: poem-requiem pentru tenor și orgă pe versuri de Moise Lemster (1998), Din poezie evreiască: ciclul vocal pe versuri de L.Berinschi, Moise Lemster (1999), 2 cântări evreiești (2000), 3 lieduri pentru duet vocal pe versuri ale poeților din Israel (2000), De profundis: poem pe versuri de Miroslava Metleaeva (2001), etc.

Din repertoriul Zlatei Tkaci nu lipsește nici muzica pentru corPlai de cânt, plai de dor: cantată-rapsodie pentru cor feminin sau cor de copii, soliști și orgă pe versuri de Simion Ghimpu (1981) și în variantă pentru cor de copii și orchestră de cameră (1982), Plaiul soarelui: ciclu din 4 tablouri  pentru cor mixt a cappella pe versuri de Vladimir Rusnac, Anatol Ciocanu (1984), 2 coruri pe versuri de Mihai Eminescu pentru cor mixt a cappella (1987), Idiseoisiis pe versuri de Ihil Șraibman (1992), A hăîjm: pentru cor a cappella pe versuri de Moise Lemster (1996), Main shtărn:imn pentru cor a cappella pe versuri de Moise Lemster (1997); Și numai Pământu-i neclintit în veci după motive biblice (1997), Pădure și iar pădure pentru cor feminin a cappella pe versuri populare (1997), Drumul Nistrului pe versuri de Vlad Codiță (1997), Doina la fluer și Ciocîrlia pentru cor mixt a cappella pe versuri de Vasile Romanciuc (1998), Povestea codrului: şase coruri a cappella pentru cor de copii pe versuri de Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Grigore Vieru (1981), etc.

Începând cu 1960, timp în care studia încă compoziția la Conservator, Zlata Tkaci semnează coloana sonoră a peste 30 de spectacole și filme, precum A fost odată un băiat (film artistic de scurt metraj,1960),Cu picioarele străine (film în desen animat,1978), Cum s-au regăsit (film în desen animat, 1981), etc.

Viața și creația Zlatei Tkaci constituie unele dintre importantele compartimente ale muzicologiei și artei interpretative autohtone. Mai mult, desfăşurând o activitate de creaţie atât de intensă, aceasta şi-a cucerit un loc merituos în rândul compozitorilor autohtoni. Pe cât sunt de numeroase opusurile sale, pe atât de multe analize și interpretări au fost propuse de o serie de muzicieni. Cu toate acestea, repertoriul său n-a avut deocamdată parte de o cercetare exhaustivă, or, urmând sensul motto-ului din începutul articolului, persoana şi creaţia primei femei compozitor de dincoace de Prut reprezintă o parte componentă a poporului moldav.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Drd  Natalia CHICIUC, muzicolog,

Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s