Primăvara Artelor

Standard

Bacău. 16 Mai 2014. Concursul Primăvara Artelor a ajuns la cea de-a XVII-a ediţie. Este de apreciat şi de lăudat că un asemenea concurs se desfăşoară în oraşul Bacău de atâţia ani devenind unul din concursurile de tradiţie pentru elevii din toată ţara. Mulţi  tineri au avut şansa de a se afirma în cadrul acestei manifestări iar unii dintre ei au confirmat, ajungând să concerteze pe marile scene ale lumii.

Orchestra Sinfonietta a avut onoarea de a deschide acest concurs cu două lucrări de mare valoare a unor compozitori celebri.  Am ales două piese contrastante, dar în acelaşi timp extrem de cunoscute. Timpul pentru repetiţii a fost relativ scurt, însă, ca de obicei, tânăra noastră orchestră a reuşit să se mobilizeze şi să ofere publicului prezent în sala Ateneu o prestație de calitate. De remarcat faptul că suntem în continuă creştere şi, foarte important, elevii încep să înţeleagă ceea ce doresc de la ei, iar eu să le cunosc dorinţele şi priorităţile.

Aşadar, iată ce am propus noi, Orchestra Sinfonietta, spre audiţie publicului:

Cele 6 Dansuri germane op. 509 de W.A. Mozart au fost scrise cu intenţia de a fi cântate la balurile din Viena. Se pare că au fost terminate de compozitor la Praga în februarie 1878 şi în luna decembrie al aceluiaşi an se hotărăşte să mai scrie câteva seturi de Dansuri germane. Termenul Dansuri germane a fost folosit ca expresie generică pentru a delimita acest tip de dans în comparaţie cu cel de Vals şi  Dansuri ţărăneşti (Länder Tanze). Nu numai Mozart a scris acest tip de muzică – Haydn, Beethoven, Schubert sunt nume de compozitori importanţi care au avut inspiraţia de a crea dansuri germane.

Toate cele 6 dansuri au o structură identică formată din fraze muzicale de 8 măsuri ce se repetă urmate de Alternativo, un Trio ce este o tranziţie spre dansul ce urmează a fi cântat ca o pedală pe dominantă ce are rezolvarea în dansul ulterior. Însă varietatea melodică, textura şi dinamica sunt diferite de la dans la dans, ceea ce imprimă unicitate şi caracter piesei. Fiecare dans se reia da capo dând astfel formă şi sens lucrării.

Peer Gynt aparţine compozitorului norvegian Edward Grieg şi a fost scrisă în anul 1875 pentru a pune în scenă piesa cu acelaşi nume a scriitorului şi poetului Henrik Ibsen.Partitura originală a acestei muzici incidentale conţine 5 acte şi 26 de numere din care mai târziu Grieg va extrage părţile cele mai  reprezentative pentru a le introduce în cele două Suite pentru orchestră. Noi am cântat Solvejg Sang (Cântecul lui Solvejg), ultima parte a celei de-a doua suite. Structura piesei este: Introducere–Două teme contrastante (formă bipartită compusă) – Coda. Cele două teme diferă prin caracterul pe care îl prezintă: prima este o melodie melancolică în care Solvejg cântă moartea lui Peer Gynt, a doua o melodie mai veselă. Acestea sunt încadrate de Introducere şi Coda ce au o structură aproape identică.

Sergiu Spiridon

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s