Despre evenimentul „Cartea românească de Jazz” și învățământul de jazz din România

Standard

În perioada 2-6 iulie 2014 a avut loc Bucharest Jazz Festival, un eveniment deosebit de important pentru mișcarea de jazz din capitală și din întreaga țară.

Organizat de Centrul de proiecte culturale al Municipiului București- ARCUB, festivalul este o continuare fericită a manifestării începute încă din anul 1998. De-a lungul timpului, personal am participat activ (prezentând recitaluri) în edițiile din 2000, 2002, 2004 și 2005. Cu această ocazie, mi-am amintit că în 2004 am format primul Big Band propriu, participând în festivalul Bucharest-ARCUB sub denumirea Florin Răducanu Bucharest Jazz Orchestra

În actuala ediție am participat la un eveniment inportant din cadrul festivalului. Este vorba despre evenimentul dedicat cărții de jazz din România. În acest cadru au fost prezentate atât cărți mai vechi cât și lansări ale noilor apariții editoriale, una dintre cele mai recente fiind Îndreptar de Artă Improvizatorică de Jazz pe care subsemnatul a publicat-o la Editura Muzicală :

Detalii în numărul din luna august al revistei : https://no14plusminus.ro/2013/08/10/indreptar-de-arta-improvizatorica-de-jazz/

În domeniul publicațiilor cu tematică de jazz trebuie realizată o ordonare și o clasificare a acestora în funcție de tematica cărții. În acest sens, există 3 categorii principale de carte de jazz : 1. Carte de specialitate (cu componentă pedagogică/didactică în care sunt incluse informații de natură teoretico-practică); 2. Carte de Istoria Jazzului (Aici trebuie menționat un aspect foarte important. Într-un demers științific despre istoria jazzului, pe lângă o simplă înșiruire de nume de muzicieni și date biografice, trebuie să existe elemente de stilistică și estetică muzicală, aportul personal al autorului constând și în elaborarea unor păreri de natură personală cu conținut științific realizate prin comparații și analogii cu alte genuri și stiluri muzicale, cu alte arte -inclusiv arta Retoricii- și bazate pe o minimă practică personală); 3. Carte de tip eseu în care sunt abordate într-o manieră literară tematici filosofice, estetice, stilistice sau științifice legate de fenomenul jazz.

Trebuie să constat cu bucurie că în România există mulți fani de jazz care manifestă un interes constant pentru jazz și care chiar scriu despre acest fenomen ca amatori, publicațiile acestora fiind prezentate alături de lucrări cu conținut științific și pedagogic realizate de profesioniști. Din rândul acestora doresc să amintesc numele celor mai importanți colegi de breaslă care au și activitate publicistică (în ordinea vârstei : Marius Pop, Mircea Tiberian, Romeo Cosma, Johnny Bota), aceștia fiind și implicați în învățământul de jazz din România.

După cum spuneam, în cadrul evenimentului dedicat cărții românești de jazz am relansat Îndreptar de Artă improvizatorică de Jazz care se bucură de un real succes în mediul academic ( și nu numai) din țară și chiar în străinătate. Într-un articol precedent scris pentru revista No14PlusMinus povesteam despre recentul turneu pe care l-am avut la Kiev și despre faptul că am fost invitat să susțin un Masterclass la vestitul Conservator P.I. Ceaikovski din Kiev. Spre surpriza mea, după prezentare, am avut cereri ale Îndreptarului meu în ciuda faptului că este scris în limba română…

Mă bucur că tot mai mulți specialiști din România apreciază acest Îndreptar de Artă Improvizatorică de jazz (există pe coperta verso recenzii ale unor personalități precum Dan Dediu (Rector al UNMB), Mircea Tiberian, Romeo Cosma,Sorin Lerescu). La evenimentul din data de 3 iulie 2014 a fost prezent și fostul rector al Universității Naționale de Muzică din București, compozitorul Dan Buciu, căruia îi mulțumesc și pe această cale pentru aprecierile pe care le-a făcut despre realizările mele artistice (concertistice și discografice) și despre cele din domeniul pedagogiei de jazz, subliniind în fața unui distins oaspete din Germania ceea ce am realizat la Colegiul Național de Muzică “G. Enescu”, acolo unde am fondat prima secție de jazz din învățământul preuniversitar. M-am bucurat de aprecierile maestrului Dan Buciu la adresa Tezei mele de Doctorat al cărei coordonator științific a fost domnul Dan Dediu, actualul rector al UNMB.

Și pentru că am ajuns la capitolul pedagogie în domeniul Jazz, am promis în speech-ul susținut în noua clădire a ARCUB , “Hanul Gabroveni” – un real lăcaș modern(izat) de cultură- că voi realiza un scurt istoric al învățământului de jazz din România. Și pentru că revista No14PlusMinus este în acest moment principalul “portal” de comunicare în lumea muzical-artistică on line, este firesc ca primul scurt istoric al învățământului de jazz din România să apară aici…

La scurt timp după 1989, unii studenți ai Universității Naționale de Muzică au făcut demersuri pentru a se introduce în rândul specializărilor și specialitatea Jazz-m.u. În acea perioadă, unul dintre muzicienii de jazz notorii din România, Johnny Răducanu, a fost solicitat să înceapă demersurile, dar din cauza faptului că acesta nu avea studii superioare de specialitate, demersurile au fost realizate de către un intelectual din lumea jazzului, Mircea Tiberian. Astfel, a început să funcționeze prima structura academică de jazz din istoria învățământului muzical din România. Încă de la început, Jazz-ul s-a studiat în cadrul facultății teoretice de Pedagodie muzicală, fiind o subsecție a specializării Compoziție muzicală. Astfel, la început, studenții nu puteau susține examenul de admitere direct pentru specializarea Jazz-m.u. ci erau selectați din cei care erau admiși anterior la Pedagogie muzicală, examenul de diferențe urmând a fi susținut în anul II. (Am ținut să explic acest lucru deoarece, din acest motiv, în Centralizatorul din învățământul preuniversitar s-a produs o eroare- care persistă și în prezent- în care se spune că “toți absolvenții secției Pedagogie muzicală au dreptul să predea disciplinele specialității Jazz-m.u.”. O altă eroare este încadrarea specializării Jazz-m.u. în Planul Cadru, neținându-se cont de diplomele de Licență ale absolvenților de la specializarea Jazz-m.u. din învățământul superior; aceste erori le-am semnalat și din calitatea de prof. Metodist desemnat de ISMB în anul școlar 2013-2014).

Din prima generație de absolvenți cu diplomă de Jazz-m.u. a făcut parte și subsemnatul. Deoarece lucrurile erau la început în România, Mircea Tiberian a făcut demersurile pentru ca studenții de atunci să beneficieze de materclass-uri și workshop-uri susținute de către muzicieni și profesori din Europa și America, câștigul fiind de partea absolvenților specializării Jazz-m.u. din România. Un demers paralel s-a realizat și la Iași, acolo unde Romeo Cosma a inițiat procese asemănătoare. În acest context universitar, trebuie amintite activitățile asemănătoare de la Cluj,Timișoara și Brașov.

Subsemnatul a fost printre cei câțiva absolvenți cu Diplomă de Jazz-m.u din țară. Mergând în paralel cu cariera artistică, încă din anul 1998 am realizat demersurile de introducere a specializării Jazz-m.u. în liceele de muzică, susținut fiind de către Mircea Tiberian și Florian Lungu. Imediat după includerea în Planul Cadru a specializării Jazz-m.u, o dorință a unui elev de la Liceul de Muzică “George Enescu” a fost pusă în practică în anii 1998-99.

Roman Vlad (actualmente angajat al UNMB în cadrul departamentului de Cercetare Științifică) era atunci elev în clasa a X-a. În acea perioadă, pianistul- compozitor Marius Pop (a fost primul jazzman care a realizat un cerc de jazz la o Școală Populară de Artă din București) activa temporar la catedra de Pian Complementar a Liceului “Enescu”. Deoarece Roman Vlad era îndrăgostit în acea perioadă de muzica pop, directorul Iulian Levențiu a fost de acord ca elevul să facă trecerea în clasa a XI-a la specializarea Jazz-muzică ușoară.

La finalul clasei a XII-a, pentru examenele de absolvire ale singurului elev de atunci la specializarea Jazz-muzică ușoară a fost nevoie, conform unor reglementări noi, ca în comisia de examen să existe un profesor cu diplomă de Jazz-m.u. Deoarece pianistul Marius Pop știa că eu sunt unul dintre primii profesori cu această specializare înscrisă pe Diplomă, l-a sfătuit pe directorul Levențiu să mă contacteze. Astfel,ca membru al comisiei, am girat, prin notarea și semnarea documentelor, primul absolvent al specializării Jazz-muzică ușoară din istoria învățământului preuniversitar din România (Vlad Roman prezentând un portofoliu de creație specific genului pop). După acest moment am format serii întregi de muzicieni și le-am girat Certificatele de absolvire, mulți dintre elevii mei fiind admiși la instituții de învățământ superior din străinătate.

În anul 2000 am devenit titular la Colegiul “G.Enescu” făcând eforturi pentru înființarea oficială a primei secții de jazz în învățământul preuniversitar și totodată realizând demersurile pentru funcționarea în legalitate, pe baza unei Programe analitice și a Metodologiilor specifice. În anul 2004 am fost solicitat de către Comisia Națională de Curriculum, din cadrul Ministerului Educației, să elaborez Proiectul Programei Analitice (valabile la nivel național) pentru materia de specialitate a disciplinei Jazz-m.u. (Arta Improvizației de Jazz ). Din păcate, acest document nu a devenit document oficial, prin Ordin de ministru, din motive necunoscute, funcționarea în legalitate timp de aproape 13 ani a secției de Jazz a Liceului (ulterior Colegiu) G.Enescu” bazându-se exclusiv pe documentația, programele analitice și metodologiile elaborate de către subsemnatul…

Între anii 2000 și 2013, după cum se cunoaște foarte bine în mediul profesioniștilor, am reușit să dezvolt singura secție jazz din sistemul preuniversitar astfel încât elevii mei au obținut premii naționale și internaționale în competiții cu studenții cu vârste mult mai mari, faima secției de jazz de la Colegiul “G.Enescu” ajungând în țări importante din Europa și SUA, muzicieni și profesori din Occident fiind incluși în parteneriatele pe care le-am realizat cu instituții omoloage.

Cu timpul, secția de Jazz a Colegiului “G. Enescu” s-a dezvoltat și am propus conducerii aducerea unui al doilea profesor la catedra de jazz-m.u. Împreună cu fondatorul Secției de Jazz a UNMB, Mircea Tiberian, am făcut parte din comisiile de examen din cadrul examenelor de titularizare/suplinire începând din anul 2009.

Din păcate, trebuie să mă opresc cu istoricul învățământului de jazz la nivel preuniversitar din România la anul 2013 deoarece atunci au avut loc niște evenimente regretabile(nici eu și nici Mircea Tiberian sau alt profesionist nu a fost inclus în comisia de evaluare a unui candidat…) care au oprit mersul firesc al celor relatate mai sus. Prin deconsidrarea legilor morale, deontologice și a reglementărilor legislative, în anul 2013 am fost puși în imposibilitatea continuării activității pedagogice de jazz, în așteptarea unor reveniri asupra unor decizii eronate (la evenimentul din cadrul Bucharest Jazz Festival am fost întrebat de către personalități din țară și străinătate despre articolele apărute în presa tabloidă în legătură cu acest subiect…).

Cu promisiunea că voi reveni cu amănunte despre evenimentul greu de conceput în mediul profesional- didactic din orice țară europeană, mă întorc la evenimentul din cadrul Bucharest Jazz Festival, cel dedicat cărții românești de jazz. Îndreptarul de Artă Improvizatorică de Jazz pe care l-am relansat în acest cadru este cerut de către studenții din țară, în acest moment Editura Muzicală având în plan realizarea celui de-al doilea tiraj.

10489881_821130551230893_5614157316771420840_n

Foto, de la stânga la dreapta: Lucian Ban, subsemnatul, Florian Lungu, Virgil Mihaiu

10505424_821130127897602_6012310755484047901_n

Este foarte important faptul că în România există o comunitate de jazz unită și o comunitate extinsă a creatorilor (asociați în cadrul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România), susținerea reciprocă a realizărilor cu adevărat valoroase fiind deosebit de importantă în anumite conjuncturi, vectorii (ca sisteme de referință) trebuind a fi stabiliți de comunitatea științifico-artistică, pe baza realizărilor și contribuțiilor proprii în domeniul de activitate și nu pe considerente aleatorii…

Prof.dr. Florin Răducanu

http://jazzworldquest.com/florin_raducanu/

P.S. De curând am primit primele imagini (neprelucrate) de la concertul pe care l-am susținut în sala Operetei din Kiev, unde am avut parte de o primire călduroasă :

 
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s