Ciprian Porumbescu în excursii locale

Standard

 1

2

Kenmore, Washington, USA

În urma unor dificile și îndelungate chibzuieli și socoteli contabile, chiar dacă s-ar fi întâmplat să-și vândă ”pantalonii cei de pe urmă”, artistul a cutezat să viziteze: Veneția, Roma, Florența, Pisa, Mentone, Peglia, Rusta, Genua, Recco, Camoglia și altele.

La 12 ianuarie 1883, îl aflăm pe Ciprian mergând într-o excursie la Mentone. La Peglia îl impresionează, în mod deosebit, parcul vilei Palavicina, pe care-l asemuiește cu „grădinele din basmele orientale”.

Pe o costișă de munte stă suspendat un parc amenajat de inteligența omului, cu plante exotice, arbori de cafea, de scorțișoară, de plută, bambuși, grote inundate cu apă de pe tavanul cărora atârnă stalactitele și în care se poate plimba, în voie, cu barca, chioșcuri chinezești, turcești, japoneze ș. a.

Frumusețile de pe Riviera îi distrăgeau atenția de la suferințele fizice cotidiene, îl făceau să se simtă sănătos.

Din Peglia a expediat o carte poștală, în care Ciprian se arăta foarte încântat de excursie, iar despre starea sa sanitară scria tatălui său:

„Mi-este tot mai bine, astă noapte n-am asudat și n-am tușit așa de mult”.

Conformându-se recomandărilor făcute de medic, pacientul Ciprian Porumbescu se va afla, în mai tot timpul prielnic, în mijlocul naturii călătorind pentru a cunoaște Italia.

”Nu șed o clipă fără ocupație, la mare, în barcă, în grădină. Vila Goppalo, Ponzone, pe dealuri, la Genua, Recco, Camoglia.

Mi-am făcut o corăbioară de carton pe care o arunc în mare și privesc cum se joacă valurile cu ea ș.a.m.d.

Alaltăieri, am fost la Rusta, cu vecinul meu de masă, Andreas, profesor la școala medie din Frankfurt, un om foarte agreabil, cu care poți schimba, uneori, o vorbă cuminte.

Rusta e o localitate la aproximativ două ceasuri depărtare de aici, situată sus de tot, pe un deal foarte pitoresc.

Până la Rusta am plecat cu trenul și de acolo am mers pe jos, pe şoseaua ce șerpuiește aproximativ o oră până la Rusta. A fost o plimbare splendidă.

Atmosfera era așa de curată și însorită, în depărtare strălucea marea ca o suprafață netedă de gheață. Numai pe ici acolo încrețită de câte un curent ușor de aer.

Pretutindeni întâlneam fete gătite și femei. E duminică .Ele stau la șosea, ca și noi, în grupuri mici sau șed afară, în fața ușii la soare și sporovăiesc, Dumnezeu știe despre ce.

Din Rusta, care e situată, cum am spus, sus pe deal, e o vedere splendidă asupra mării, până departe spre, Genova, spre lanțul înzăpezit al Apeninilor, până departe de tot.

Jos, la poalele dealului, pe malul mării, e situată Camolia, un orășel bogat, locuit de marinari, cu case foarte înalte și femei cu ochi de foc. Ne-am scoborât pe un deal lung și cam pietros de unde am scos biletele și am plecat acasă”

Orașul port Genova l-a vizitat de peste zece ori. Lui Ciprian îi plăcea să colinde pe străzi și să admire panorama urbei ce părea un colosal amfiteatru ce se înălța, lin, la țărmul Mediteranei.

Artistul român venea aici pentru a se interesa de plecarea vapoarelor pe ruta Napoli-Constantinopol-Brăila, pentru a afla mersul trenurilor internaționale, pentru a găsi bilete cu preț redus, pentru a cumpăra cadouri celor dragi de la Stupca.

A căutat, de mai multe ori, pe fotograful Noack și, la 17 februarie 1883, găsindu-l, face ultima sa fotografie de care nu-i prea mulțumit, deși anume a amânat fotografierea pentru se reface spre a arăta mai bine în poză.

Colindă străzile Genovei, admiră clădirile de piatră de câte opt-douăsprezece etaje, vagoanele cu pereți de sticlă ale tramvaielor, trenul etc.

Mergând odată în port, a rămas uimit de prezența a trei nave de război, două englezești și una americană.

”Pe fiecare câte douăzeci și patru de tunuri, iar în interior, colosal de înarmate, blindate. Coloși, gigantici!

Sala de mașini este ca o mare fabrică, așa de multe roți, pârghii, pompe și săli pentru cazare, șase etaje. Cabinele soldaților, ofițerilor etc., mecanismele tunurilor, pe scurt extraordinar…”.

La 31 ianuarie 1883, prin Genova, peregrinul bucovinean pleacă la Florența. De aici scria lui Iraclie: ”Rămân o zi-două, s-o văd pe Madona de la Sedia a lui Rafael… și apoi plec la Roma”.

La Florența ajunge pe o vreme ploioasă și friguroasă, însă, în timp ce cerceta operele de artăpe care le consideră ca fiind niște sanctuare mărețe ”în care maeștrii și-au pus inima și sufletul în intenția de a crea ce e mai bun și frumos”, vremea s-a înseninat și s-a încălzit.

Ceea ce l-a uimit pe compozitor a fost aspectul cu totul modern al orașului Florența și mai ales realizările: Madona de la Sedia a lui Rafael, Tezeu cu capul  Meduzei de Benvenuto Cellini, Grupul de marmură a lui Michelangelo și Domul.

Excelentele realizări ale renașterii italiene l-au făcut pe vizitatorul român să se simtă într-o dispoziție sărbătorească. ”Tot îmi părea că umbra lui Rafael și Michelangelo mă petrece pas cu pas.

N-am văzut mult, scria Ciprian, dar tot ce-i mai important și ceea ce am văzut a făcut asupra mea o impresie neașteptată”.

Pe o zi călduroasă și senină  de primăvară, încât i se părea că cerul râde bucuros, ștrengărește în albastrul lui întunecat, artistul peregrin își continua călătoria spre Cetatea Eternă și se încântă de ceea ce vede din goana trenului.

”În spatele Florenței, terenul e muntos, dar pleșuv și stâncos, având totuși o vedere frumoasă. În spatele lui, regiunea începe să fie foarte asemănătoare cu cea de la noi. Pâlcuri mici de fagi și de stejari, desigur desfrunziți, ca și la noi în vreme de iarnă.

Turme de oi și porci hoinăresc printre ele, iar agricultorii cultivă deja ogoarele lor cu orez.

Cam două ceasuri înainte de a ajunge la Roma, începe Campagna Romană. Acolo am văzut, pentru prima dată, anul acesta, mielușei albi și pe acei păstori (ciociari) cu picioarele înfășurate în piei de capră și cu pătura aruncată pe spate, cum se văd adesea pe portrete”.

 Paul Leu

3

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s