Ave Maria

Standard

„Ea a creat cînd totul în jur se distrugea

A ridicat vremurile căzute în ruină”

1O celebră Interpretă de operă, actriţă de teatru şi film. O Divă absolută a timpului său, cu o carieră artistică de excepţie, desfăşurată pe toate marile scene ale lumii și salutată de primele pagini ale criticii muzicale.Un Destincare poate reprezenta un veritabil scenariu de teatru sau film, deși s-a consumatpe fundalul unui decor istoric total nepotrivit artei,. Un Har pe care i L-a dat însuși Dumnezeu.O Voce de care n-a mai născut spațiul dintre Prut și Nistru și n-au mai auzit Operele din Berlin, Dresden sau Viena. O predecesoare a Mariei Callas, însă o Marie mai lirică și sensibilă, înscrisă în elita celor mai distinse vedete ale timpului său.Una dintre cele mai mari soprane din lume în anii ’30 și ’40 ai secolului XX, a doua Marie mondială a aceluiași secolşi cea mai importantă Marie-voce a spaţiului românesc. O interpretă deneegalat a lucrărilor lui Mozart şi Strauss. Domniţa Cebo, pornită în lume de la Chişinău, din căsuţa ei din spatele bisericii, devine Cântăreața zburătoare și Perla festivalului din Salzburg.O colaborare intensă cu „crema” muzicii secolului XX. Un repertoriu care a fost şi rămâneîn afara timpului şiîn afara oricărui regim politic. Alte Marii, al căror talent interpretativ nu-l putem nega ori pune la îndoială, s-au simţit lezate în amorul propriu şi invidioase pe faima marii Marii,încercând s-o îndepărteze din memoria noastră, pentru că nu ne-a făcut cinste ţării, ci a cântat Germaniei naziste. Însă, deși acestea nu sunt decât niște acuzații răutăcioase din partea Mariilor care s-au învrednicit de toate meritele şi onorurile aferente numai datorită regimului comunist sovietic, până în 1989 marea Marie a fost interzisă, considerată fiind de regimul comunist colaboraţionistă a celui de-al treilea Reich.

2Cebotari îi este numele, intenționat schimonosit de țariștii din Basarabia (a se înțelege că cei care scriau în acte numai români băștinași nu erau) din inițialul Ciubotaru. Născută în 10 februarie 1910 în Chișinăuîntr-o familie modestăa unui învățător român (fiind al cincilea copil din doisprezece, dintre care au supraviețuit doar patru), mica mare Marie se lasă îndrumată de către preotul paroh să urmeze careva studii muzicale și frecventează Capela Metropolitană chișinăuiană condusă de Mihail Berezovschi. La rândul său, dirijorul Berezovschi o conduce către Conservatorul „Unirea” din acelaşi oraş, unde a studiat între 1924-1929.La 15 ani cântă deja arii din Tosca şi Aida, iar la16, în timpul unui turneu în Franţa, primește din partea statului român, prin ministrul Titulescu, o bursă de studiu la Conservatorul din Paris.

La absolvirea Conservatorului chișinăuian esteangajată ca actriţă la Teatrul de Artă din Moscova, după ce în 1926 a fost descoperită de contele rus Alexander Vyrubow, fostul director al teatrului moscovit. Acesta, căutând o solistă care să poată cânta șiîn limba rusă, rămâne fascinat de vocea şi frumuseţea Mariei și se îndrăgostește instantaneu.Astfel, împreună cu teatrul rus, soprana dă un șir de reprezentaţii pe marile scene,inclusiv la Bucureşti și Paris (în aceeași perioadă în care este bursieră a statului român). În Franța Vyrubow o cere în căsătorie, însă minoră fiind, Maria nu a reușit să obțină acordul părinților (din cauza diferenței de vârstă de 20 de ani și a „calităților” lui de bețiv și afemeiat), și nu face acest pas decât mai târziu,în clipe de mare deznădejde provocată de decesul tatălui ei.

Împreună cu Vyrubowpleacă la Berlin, unde contele joacă într-un film. Aici, în orașul care-i devine o casă artistică apropiată sufletului ei, Maria ia lecţii de muzică, timp de trei luni, de la faimosul profesor Oskar Daniel. În scurt timp, învaţă limba germană suficient de  bine, încât să poată susţine o probă în faţa directorului Operei de Stat din Dresden, dirijorul Fritz Busch. Impresionat de vocea ei și intuindu-i viitorul interpretativ, acesta îi oferă pe loc un contract, iar în 15 aprilie 1931, la numai 21 de ani,are loc debutul carierei sale de soprană cu rolul Mimi din La Bohèmede Puccini. Spectacolul a avut un succes răsunător, or, splendida evoluţie a Mariei, cu o eleganţă şi profundă sensibilitate i-a asigurat instantaneu celebritatea, smulgând lacrimile publicului, şi ropote de aplauze, toți cei prezenți în sală fiind de părere că acest rol a fost creat anume pentru Maria. Iar după cum menționează și muzicologul Viorel Cosma într-unul dintre articolele sale, presa germană, notorie prin sobrietatea sa, a recunoscut că doar o dată la o sută de ani un teatru poate înregistra un asemenea eveniment artistic.

3La Dresden a rămas ca solistă până în 1943, perioadă în care simte un urcuș fulgerător, fiind invitată în repetate rânduri să cânte și pe multe alte scene din întreaga Europă (Basel, Viena, Stockholm, Paris, Bruxelles, Londra, Amsterdam, Praga, Riga, etc.) și SUA, unde-i devin faimoase interpretările rolurilor din opere semnate de Gluck,Wagner, Bizet, Massenet, Puccini, Verdi și Ceaikovskiși unde cântă alături de mari artişti ai lumii și „monștri sacri” ai scenei lirice, precum Tito Gobi, Mariano Stabile, Richard Tauber, Elisabeth Schwarzkopf, Giuseppe Tadei, Benjamino Gigli, etc.Însă, din repertoriul său de peste 45 de lucrări „adunate” de memoria sa în doar 19 ani, cele mai apreciate reprezentaţii ale Mariei au fost în opere mozartiene, or, la festivalul din Salzburg,invitată fiind de Bruno Walter și Herbert von Karajan, realizeazăun succes incontestabil în rolul contesei din Nunta lui Figaro. Mai mult, Richard Strauss,având o predilecţie în a o cere pentru rolurile din operele sale,a scris special pentru Maria Cebotari faimoasa lui operă Salomeea, în care sunt pasaje enorme de coloratură, iar un șir de mari dirijoriprecum Fritz Bush, Josef Krips, Arturo Toscanini, Clemens Krauss, Karl Böhm, Wilhelm Furtwängler, etc. o preferau pe marea soprană în aproape toate spectacolele lor.Nici presa nu a rămas indiferentă, Maria nelipsind din cronicele acelor vremuri înțesate de pozele ei, în care titlurile anunţă o nouă favorită în lumea muzicii, numită o nouă stea pe firmamentul operei mondialeși o frumuseţe cu totul deosebită.

4În 1936 Maria debutează şi în film, premieră pentru cariera sa cinematografică fiind musicalulMädchen in Weiß (Fetele în alb). Au urmat, alături de reprezentațiile de operă,un șir de filmerealizateîn Germania, Austria sau Italia, printre care Troika,Solo per te, Mutterlied, Salzburg, die Festspielstadt, Giuseppe Verdi, Il sogno di Butterfly,Odessa în flăcări – Odessa in fiamme – Cătușe roșii(coproducție jucată în 1942în România și Italia, cenzurată de autoritățile comuniste și redescoperită de curând în arhivele italiene), Maria Malibran (în care și-a interpretat propriul rol al vieţii sale),Amami, Alfredo!, etc. Soprana și, mai nou, actrița Maria Cebotari a jucat alături de mari vedete ale cinematografului de atunci, printre care și cel de-al doilea ei soț, actorul de cinema, pictorul și sculptorul german Gustav Diessl, pe care l-a cunoscut și de care s-a îndrăgostit în 1937, în timpul turnării filmului Starke Herzen im Sturm.În aceeași perioadă divorţează de Vyrubow, care începuse să-şi caute „alinare” în jocurile de noroc, irosind banii câştigați deea, și se căsătorește cu Diessl. Însă, doar după zece ani de căsnicie fericită, cu naşterea a doi băieţi – Peter şi Fritz, în urma a două accidente vasculare cerebrale, soţul ei moare. Iar, după vorbele unei alte mari Marii – Maria Lătărețu – când porumbelului îi moare perechea, se duce și el. La numai un an de la decesul lui Diessl, aflându-se în fază terminală de cancer hepatic, fără să știe ea însăși, Maria moare, pe 9 iunie 1949, la vârsta de numai 39 de ani. A fost însoțită pe ultimul drum de o întreagă societate de muzicieni și artiști de mare valoare în frunte cu primarul Vienei și înmormântată alături de soţul ei, în cimitirul vienez Döblinger, orașul în care a cântat și jucat în ultimii câțiva ani din viața sa. Unul dintre cei prezenți la funeralii, dirijorul Operei din Viena Ernest Marzendorfer, afirma: n-am mai auzit o Salomeea cu o germană mai perfectă decât Maria Cebotari (…) Ea a fost unul din cei mai onoraţi artişti pe care l-a avut Viena (…) Una din cele mai importante personalităti artistice, de neuitat!. Iarun an mai târziu de la deces, biograful sopranei – Antonio Mingotti – scria: vocea ei n-a fost nimic altceva decât tragismul existenţei acestei fiiinţe.

Pentru cei nouăsprezece ani de carieră fulminantă, marea Marie a fost decorată de statul român, care i-a acordat „Coroana României”, în grad de Comandor. Iar mai devreme, la doar 24 de ani, Germania şi Austria îi acordă cel mai înalt titlu onorific (în arta dramatică) existent în acel timp – „Kammersängerin”.

5Probabil n-au existat și nu mai nu mai există nici de-acum înainte vre-unmotiv ca numele ei să nu fie memorat, cu atât mai mult cu cât alte naţiuni(germani, austrieci, bulgari, etc.) o cinstesc şi în prezent. În Dresda, Viena, Salzburg,Burgas există străzi care-i poartă numele de origine română; imediat după deces în Salzburg a a părut monografia Maria Cebotari. Das Leben einen Sängerinsemnată de Mingotti, care o alătura pe marea interpretă unor celebrități mondiale ca Malibran, Patti, Catalani, Sonntag, etc.; iar în anul 2000, la Berlin a fost dezvelită o placă comemorativă pe fosta locuinţă a artistei, unde aceasta locuise între 1938-1945.Din nefericireînsă, pentru noi, în interiorul hotarelor arealului românesc există prea puține dovezi ale celebrității marii Marii, cu excepția unei străzi în Chișinău, a unor școli de artesau izolate evenimente culturale.Or, uitarea şi ignoranţa din partea provinciei din care a plecat în lume este o mare nedreptate adusă numelui și talentului artistei, în timp ce, ajungând la nivelul unei celebrități de rang mondial, Maria afirma că: „niciodată şi în nicio împrejurare nu mi-a trecut prin cap să spun altceva decât că sunt româncă din Basarabia sau, pur şi simplu, româncă”.

Într-o societate mereu grăbită în sensuri inutile, de-abia răsar câteva lucrări scrise ori cinematografice. Acestea au unrolsimplu: prezentarea (mai rar amintirea) unei celebrități desăvârșite, care a fost și rămâne a noastră, deși nu-i vom cunoaște vreodată valoarea sa incontestabilă. Printre creațiile dedicate Mariei Cebotari se află romanul Requiem pentru Maria de Vera Malev, scris în spiritul tradițiilor literare și în care se simte drama unei eroinei puternice, fluxul iubirii necondiţionate față de artă și pasiunile pe care le trezeşte omeserie deosebită.Un alt autor, Aurelian Dănilă, propune în monografia-album Maria Cebotari în amintiri, cronici şi imaginiamănunte importante despre scurta, dar paradoxal de bogată viaţă a Mariei.

6Unica peliculă documentară despre viaţa şi activitatea sopranei, după scenariul lui Dumitru Olărescu și în regia lui Vlad Druc, este numită Aria – un film de 82 minute, care a fost prezentat în 2004într-un cerc restrâns la Casa Cineaștilor din Chişinău. Și, deși s-au scurs deja zece ani de la premieră, filmul-portret cu elemente de film artistic a mai fost proiectat doar de patru ori.Or, problema majoră în difuzarea cinematografică în spațiul dintre Prut și Nistru este pusă de patronii de cinematografe deranjați desecvenţeleîn care Maria Cebotari afirmă că este româncă din Basarabia, în care apare imaginea lui Hitler la sărbătoarea vedetelor de operă din Berlin, unde se afla şi Maria Cebotari, şi momentul în care se vorbeşte despre peliculaOdesa în flăcări. Însă, motivele absurde și „prea patriotice”, din cauza cărora filmul nu prea este pus la dispoziţia celor interesati de viaţa interpretei, nu ne poate interzice să considerăm această călătorie-fulger într-o viaţă scurtă şi tumultoasă drept un pas important în sublinierea importanței numelui artistei, după cum se întâmplă și în cazul expoziției vintage Maria Cebotari inaugurată în decembrie 2014 în spațiul expozițional al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova.

Într-un sfârșit, Maria Cebotari reprezintă un capitol important în istoria muzicii universale, în cea a spațiului european și, în special, în istoria arealului românesc, conturând, după afirmațiile muzicologului Viorel Cosma,profilul unei artiste de excepție ce aspiră la invidiata postură de mit.

Drd.Natalia CHICIUC, muzicolog,

Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău

http://www.cantabile-subito.de/Sopranos/Cebotari__Maria/hauptteil_cebotari__maria.html

http://www.naxos.com/person/Maria_Cebotari/11527.htm

http://www.radiochisinau.md/maria_cebotari_1910_1949_mare_cantareata_de_opera_originara_din_chisinau-15716

http://www.allmusic.com/artist/maria-cebotari-mn0002088979/biography

https://www.youtube.com/watch?v=VfOYvroDFCY

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s