Pâris, le musicien…

Standard

Săptămâna aceasta, Filarmonica Mihail Jora din Bacău l-a avut la pupitrul dirijoral pe maestrul Alain Pâris. Acesta este la a doua experienţă  muzicală cu orchestra noastră. El a ales un program cu muzică franceză, o muzică cu particularități ce nu se întâlnesc în nici o altă muzică europeană. Muzica ce aparține curentului impresionist are nişte caracteristici cu totul speciale, pe care voi încerca să le expun pe scurt.

Impresionismul, echivalentul simbolismului în literatură, apare spre sfârșitul sec.XIX în pictură, odată cu lucrarea lui Claude Monet: Impression, soleil levant. Numele a fost dat de criticul Louis Leroy în revista de satiră Le Chiarivari. Impresionismul îl are ca reprezentant principal, iar după unii critici şi singurul, pe Claude Debussy, însă Maurice Ravel, Isaac Albeniz, Manuel de Falla, Otorino Respighi sau Paul Dukas, folosesc doar influențe ale limbajului muzical impresionist. Ceea ce este utilizat cel mai frecvent în muzica acestui curent este utilizarea culorilor instrumentale prin combinaţii neobişnuite de instrumente (timbruri), îmbogăţirea limbajului armonic sau utilizarea modurilor gregoriene şi a celor specifice muzicii Extremului Orient, precum si a tonalităților paralele.
Dintre cele patru lucrări ale programului, două  se încadrează în curentul impresionist, fiind în acelaşi timp unele dintre operele cele mai importante ale compozitorilor C. Debussy şi M. Ravel.

Maurice Ravel compune lucrarea Ma mere l’ oye ca un duet pentru două piane, urmând ca în anul 1911 să o orchestreze ca suită de cinci piese pentru orchestră. Tot în acel an a extins-o, realizând  un balet în care a introdus cele 5 tablouri cărora le-a adăugat încă 6 rezultând un total de 11 numere.

La mer este un poem simfonic programatic alcătuit din 3 părţi distincte şi a fost compus între anii 1903-1905. La început nu a fost primit cu entuziasm de public însă, în timp a devenit una dintre cele mai faimoase lucrări ale lui C. Debussy. Lucrarea descrie subtil ambianţa marii, vântul şi  valurile prin combinaţii neobişnuite de culori orchestrale şi înlănţuiri armonice.
În deschiderea concertului din seara de 19 februarie orchestra Filarmonicii Mihail Jora a interpretat  uvertura la opera Le roy d’ Ys, o operă în trei acte şi cinci tablouri a compozitorului romantic E. Lalo, având un subiect istoric.  Această operă a avut premiera în anul 1888 la Teatrul Liric din Paris. În afară de uvertură, cea mai celebră  parte a acestei opere este o arie pentru tenor din actul III. E. Lalo este cunoscut mai ales datorită Simfoniei spaniole pentru vioară şi orchestră.

Concertul pentru flaut şi orchestră de J. Ibert a fost scris în anul 1934 în formă triparită şi este un experiment reuşit al compozitorului. Acesta a refuzat să se alinieze vreunui curent muzical spunând că toate sistemele sunt valide, iar de aceea a fost catalogat drept eclectic de criticii muzicali. Muzica sa poate fi festivă şi veselă, lirică şi inspirată sau descriptivă şi evocativă. Solistul concertului a fost flautistul Dorel Baicu, profesor la Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi.
Despre dirijorul Alain Pâris trebuie spus că are o experienţă vastă, care îl ajută foarte mult în rezolvarea problemelor ce apar pe parcursul repetiţiilor. Cunoaşterea detaliată a partiturilor este un alt punct forte al dirijorului. Gestica sa nu este impresionantă, nici expresivitatea nu se poate spune că este un atu al său, însă per-ansamblu vorbim de un dirijor şi un muzician extrem de riguros şi sigur.

Concertul a fost pe placul numerosului public prezent în sala Ateneu, un lucru ce ar trebui să devină o practică, deoarece orchestra Filarmonicii băcăuane are multe de oferit şi de fiecare dată se ridică la un nivel pe care puţine orchestre din România îl au în acest moment.
În încheiere, invitaţia pe care o adresez publicului  de a veni la concert este una permanentă. Artiştii au nevoie de public, astfel încât orele şi zilele de repetiţii să le compenseze munca prin aplauzele pe care le primesc la sfârşitul concertului.

Sergiu Spiridon

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s