„Young is Modern” sau Festivalul Cluj Modern 2015

Standard

Cluj – à la carte

Cluj Modern 2015Aflat la cea de-a XI-a ediţie, Festivalul Cluj Modern s-a desfăşurat în perioada 18-24 aprilie sub generoasele simboluri ale tinereţii şi modernităţii. Directorul Festivalului, compozitorul Adrian Pop a deschis porţile acestei sărbători a muzicii contemporane, aflate sub auspiciile Capitalei Europene a Tineretului, amintind publicului că din cele şapte concerte programate, şase sunt interpretate de tineri: Cvartetul Arcadia, Ansamblul Ad-Hoc condus de Matei Pop, cvartetul de jazz Elena Mindru Finnection, Trio Axis Mundi, trioul vocal Five’ o clock. Nu numai ipostazele interpretative ale tinereţii au fost reprezentate în festival ci şi cele creative, din 37 de compozitori prezenţi prin creaţii muzicale, 16 au fost tineri şi foarte tineri, proaspăt absolvenţi de masterate sau doctoranzi. Programul manifestărilor a inclus un simpozion Internaţional de Muzicologie cu incitantul titlu Seeing Sounds, Hearing Images avându-l în calitate de keynote speaker pe celebrul muzicolog Nicholas Cook de la Universitatea din Cambridge şi importanţi invitaţi din Ţară, din Polonia şi Germania. Cursuri de măiestrie şi conferinţe au ţinut treaz interesul interpreţilor, muzicologilor şi nu numai. Contribuţia compozitorilor români la istoria muzicii spectrale” susţinută de compozitorul Octavian Nemescu şi conferinţa Cultures of recording a muzicologului Nicholas Cook au întregit atmosfera de efervescenţă a cunoaşterii alături de cursul de măiestrie pianistică ce a purtat amprenta maestrului Theodor Paraschivescu şi master-class – conferinţa violoncelistei Diana Ligeti, profesor la Conservatorul Naţional Superior din Paris,  intitulată: „ Aspecte conceptualei idiomatice şi interpretative ale scriiturii moderne pentru violoncel: scordaturi atipice. Prezenţa Dianei Ligeti ca solistă într-un concertul cameral alături de trioul Axis Mundi, şi în concertul final alături de orchestra Filarmonicii Transilvania avându-l la pupitru dirijoral pe Horia Alexandrescu, a fost un privilegiu pentru audienţă. Fiecare seară a fost incitantă, fiecare eveniment a marcat o contribuţie de substanţă în ceea ce priveşte percepţia spiritului muzicii contemporane de către public.

Aşa cum ne-am obişnuit în ediţia precedentă, un recital Cluj à la carte a inaugurat desfăşurarea de forţe creative ale festivalului printr-un recital alcătuit din muzica transilvăneană..

Lucrarea Coşmar pentru trombon şi pian, scrisă de Cristian Bence Muk a etalat o dramaturgie sonoră vie, cu evenimente incitante în care a dominat spiritul ludic şi ironia. Simbolistica muzicală este transparentă vehiculând motive scurte, în dialog imitativ cu tentă melancolică sau sugestii de linişte înfricoşătoare, în alternanţă cu ostinatouri incisive, obsedante ornate cu clustere, accente asimetrice într-un dialog rapid ce culminează cu bătăi în pian, lovituri cu piciorul în podea şi un strigăt de groază în final. Cei doi solişti, pianista Vera Negreanu şi trombonistul Mircea Neamţ au realizat magistral acea gradaţie tensională menită să pună în valoare mesajul lucrării într-o interpretare ce va rămâne de referinţă.

Sonata pentru fagot solo compusă de Iulia Cibişescu Duran ne-a împărtăşit prin interpretarea inspirată a lui Cătălin Lup, o poveste despre singurătăţi, un monolog interior pendulând între expresia lirică sau incisivă, punctată cu multifonice, frulatti, articulări variate, retoric pregnante.

În Meta(l)reflexion pentru corn şi mediu electronic, în primă audiţie absolută, compozitorul a explorat timbral sunetul cornului în ecou (reverb) creând un grund sonor alcătuit din sonorităţi spectrale în care domină ideea coloristică a sunetului de metal. Jocul de semnificaţii meta-metal implică o stratificarea stării sonore cu ea însăşi prin preluarea în timp real de către computer a evenimentelor sonore create pe loc de instrumentist şi combinarea cu materiale electronice gata prelucrate. Gabriel Cupşa la corn şi Ciprian Pop la sintetizator au creat o spaţialitate sonoră, vie imagistic, în care se insinuează vagi semnale păstoreşti sau sonorităţi masive cu efect copleşitor ( poate o reflectare asupra rolului şi funcţionalităţii semnalelor instrumentului de-a lungul istoriei)

Cu lucrarea It Take’s Five, compozitorul Răzvan Metea, porneşte ca referent tematic de la celebra piesă de jazz a lui David Brubeck ce se insinuează într-un proces variaţional subtil în dialogul instrumental al cvintetului de suflători alcătuit din Alexandru Rebreanu la flaut, Bence Haaz la oboi, Răzvan Poptean la clarinet, Gavril Cupşa la fagot. Diversele „ comentarii” muzicale au acoperit o paletă largă de expresii, de la spiritul giocoso sau parafraza burlescă ( cu parfum cvasi modal) la  momente de tip improvizatoric, libere, de la umor şi ironie fină, la transfigurări sonore cu profil abstract, toate relevând un proces deconstructiv şi reintegrativ tematic, în care şuieratul, exclamaţiile interpreţilor au sporit efectele de surpriză prezente în toată lucrarea.

În partea a doua a concertului, Cinci tablouri cu umbre(le),  pe o muzică de C. Râpă este un spectacol inedit rezultat din dramatizarea muzicală a unor poeme semnate de poeţi clujeni: Sânziana Mureşan Ovidiu Pecican, Marcel Mureşanu, Constantin Cubleşan, Ion Mureşan. Regizoarea Ina Hudea şi scenografa Liliana Moraru au adaptat metaforei muzicale şi poetice o poveste-mozaic construită din personaje arhetipale, situaţii, instantanee, ivite de sub „umbrele colorate”. Toate odată consumate devin efemeride, devin amintire, umbre. Muzica este eclectică, insidioasă, folosind citatul în sens parodic, umorul negru, absurdul în imagini muzicale cu irizaţii suprarealiste, uneori comice, alteori sentimentaliste (intonaţii de romanţă) uneori sarcastice ( amendarea unor clişee ) alteori de un lirism voit exagerat, şi lista ar putea continua. Tinerii interpreţi, Timea Fulop – soprană, Laura Essig – mezzosoprană, Andrei Cheteleş – bariton, Sergiu Coltan – tenor şi Ion Stancu – bas au convins publicul printr-un joc scenic natural, prin tehnică vocală bună, prin prospeţimea şi spontaneitatea adaptării la un discurs spectacular metanarativ. Partenerii pianişti, Lucian Duşa şi Cornelia Cuteanu, au contribuit la coerenţa expresivă a spectacolului şi la unitatea lui.

Sigla „Young is Modern” a surprins o realitate, aceea că toţi participanţii sunt spirite tinere şi moderne. Căci indiferent de vârstă, cei ce doresc să fie conectaţi la pulsul muzicii de azi, fie în ipostaza de creatori, fie ca interpreţi, fie în public îşi păstrează aceste calităţi. Fabuloasele concerte asupra cărora voi reveni în numerele următoare, au ridicat festivalul la nivelul unei sărbători a spiritului muzical contemporan.

  Va urma!

Mirela Mercean-Ţârc

 Cluj Modern 2015 interpreti

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s