Promovarea muzicii tradiționale prin intermediul programelor Radio și TV

Standard

Este bine cunoscut faptul că mass-media reprezintă cel mai eficient mijloc în scopul popularizării unei informații, de orice gen ar fi aceasta. Presa scrisă, canalele Radio și TV, la care se mai adaugă în ultimul deceniu și o din ce în ce mai intensă activitate a mass-mediei în perimetrul online-ului, toate laolaltă contribuie la o ajustare informațională (luate în considerație fiind condițiile sovietice și post-sovietice de existență și promovare prin intermediul mass-mediei, care au condus la un lapsus în conștiința etnică a populației băștinașe din Republica Moldova) și chiar  la o supraabundență a acesteia.

Însă, rezultatul finit al procesului nu-și are întotdeauna vectorul orientat către flancul pozitiv, știindu-se atât în mod teoretic cât și în cel practic că o suprainformare depășește în mare parte posibilitățile de asimilare. Astfel apare un fenomen actual și specific, mai ales pentru careva categorii sociale, ce constă în incapacitatea intelectuală de selecție a materialului care-și revendică instantaneu prioritatea prin tipul de informație pe care îl reprezintă. Anume din această categorie face parte muzica tradițională, în cazul căreia putem constata în prezent un asalt informațional atât pe calea Radioului cât și pe cea TV.

Telespectatorii și radioascultătorii au astăzi un șir infinit de opțiuni atunci când sunt în căutarea unui canal care să (re)transmită emisiuni ai căror redactori și realizatori să pună în prim plan promovarea muzicii tradiționale. Însă, nu întotdeauna căutările sfârșesc în mod reușit. Iar acest fapt se datorează mulțimii de canale cu alte mulțimi de emisiuni care nu întotdeauna aleg calitatea și, mai ales, oferă ceea ce cere masa de consumatori. La această realitate participă din plin și mass-media electronică, „mijlocul cel mai puternic și instantaneu de comunicare în masă, de formare spirituală, de percepere a unor realități și evenimente culturale, de promovare a modelelor comportamentale, a operelor de artă muzicală, în general, de punere în valoare a patrimoniului artistic al unei țări și care, totodată, contribuie la crearea și vehicularea, deseori pe baze comerciale, a culturii „de masă”, rezervată, în bună parte, civilizației moderne reprezentate de tânăra generație” [1, p.212]. Or, stratul cultural autohton este unul aflat în permanență la răscruce, fără a se găsi, într-un bun sfârșit o cale eficientă de a oferi acestei mase de consumatori o educație în sensul unui nivel cultural oportun.

Dar, atât timp cât o constatare nu poate fi impusă perceperii fără a fi argumentată, se propune listarea canalelor Radio și TV autohtone, inclusiv a celor online:

Radio TV
Radio Moldova Actualități

Radio Europa Liberă

Radio Micul Samaritean

Radio Vocea Basarabiei

СтильноеРадио

MUZ FM Moldova

Megapolis FM

Радио Ретро FM

Radio Chișinău

Aquarelle FM

Național FM

Radio Univers FM

Radio Zum

Radio Moldova Tineret

Discovery FM

Радио Алла

BBC World Service

Радио Маэстро-FM

Radio Noroc

Jurnal FM

Kiss FM

Radio Sport

Радио Хит FM

Radio 21

Автоpадио

Русское Радио

RadioPlai

Радио 7

FreshFM

Радио Европа Плюс

ProFMChișinău

Radio France Internationale

Radio Antena Satelor

Radio Nunta

Prime FM

Radio Sănătatea

Radio DOR Căușeni

Ploaia de Argint

GRT FM Comrat

Radio RMN

Radio Albena Taraclia

Flor FM Florești

Radio Prim Glodeni

Megamix FM

Radio BEAT

Radio LoLo

Radio Moldova Muzical

etc.

Moldova 1

Prime

TV 7/HTB

Pro TV Chisinau

Jurnal TV

Publika TV

THT Bravo

CTC Tv Dixi

RTR Moldova

REN TV

2 Plus /TVR Moldova

Acasă

Național TV

Realitatea TV

N24

Euronews

Alt TV

Euro TV

Accent TV

BTV Bălți

Flor TV

Privesc.Eu

Sor TV Soroca

Noroc TV

Busuioc TV

Favorit TV

Etno TV

Canal 3

eTV

1 Music

MUZ TV Moldova

RU TV Moldova

U TV

A-ONE

Fashion TV

Gold TV Moldova

Zona MTV Moldova

Moldova Sport TV

Kids TV Moldova

KidsCo

Minimax TV Moldova

Детский Мир

Телеклуб

etc.

 

 

Conținuturile acestor două coloane mai pot fi împărțite, după variate criterii, în mai multe categorii. Mai întâi de toate, denumirile canalelor de mai sus pot indica:

  1. direcția filorusă (în cazul acestora – fie reproduc în totalitate programele altor canale omonime din Federația Rusă, fie printre producțiile rusești propun și câteva autohtone – este simplu a se deduce dezinteresul față de muzica tradițională autohtonă);
  2. direcția filoromână (canale locale sau retransmise de pe teritoriul României). Această categorie poate fi la rândul său împărțită în grupuri de canale, care oferă:
  • știri (Publika TV, Realitatea TV, etc.),
  • sport (Radio Sport, Moldova Sport TV, etc.),
  • muzică non-tradițională (Kiss FM, Muz TV),
  • muzică tradițională (Noroc Tv, Radio Antena Satelor, etc.),
  • canale generaliste (Moldova 1, ProTV Chișinău, etc.).

Or, în unghiul de interes al studiului de față se regăsesc ultimele două grupuri: cele care se axează strict pe domeniul muzicii tradiționale și cele care, printre filme, buletine de știri și emisiuni de tot soiul, propun și careva ediții ce-ar pune în valoare tradiția poporului băștinaș. O problemă ridicată în cazul acestor două grupuri de canale ar fi: în ce măsură promovează muzica tradițională? ar fi acea muzică tradițională una folclorică de facto? ori se referă la categoria din ce în ce mai des întâlnită astăzi de „muzică populară comercială”? Acestea, dar și alte întrebări, își vor găsi răspuns și argumente în cele ce urmează.

„În ultimele câteva decenii, rolul muzicii în emisiunile posturilor de televiziune, ca segment al comunicării artistice și al divertismentului, a fost diminuat nejustificat și inexplicabil, fiind eclipsat de alte producții ale audiovizualului” [1, p.212].Această afirmație se potrivește prin esență evoluției canalului generalist Radio și TV Moldova 1. Or, urmând conceptul de „nimic nu este veșnic”, dispariția unor producții muzicale translate ani de-a rândul (inclusiv în perioada sovietică, când exista tendința de alterare a muzicii folclorice) a contribuit și continuă să contribuie în mod pozitiv la apariția și realizarea unor emisiuni cu referințe în exclusivitate folclorice autohtone. Printre acestea se numără Evantai folcloric, La noi în sat și, nu în ultimul rând, Tezaur  – un nou proiect televizat ai cărui realizatori şi-au propus să pună în lumină vechile tradiţii, descoperirea, promovarea şi valorificarea acestora. Grila radiofonică a Moldova 1 include La vatra jocului, Lăutarii Moldovei, Port în suflet dor de cântec și V-aduc cântul meu de-acasă, Fonoteca de folclor – producții realizate de folcloriști și interpreți, ale căror cariere le permit să promoveze folclorul și să participe la salvgardarea acestuia.

Unele dintre cele mai butonate sau accesate on-line sunt frecvențele Noroc TV și Radio Noroc. Trustul Noroc „a fost lansat pentru a produce programe muzicale cu difuzare pe piața autohtonă” [1, p.215]. Iar printre diferitele producții audiovizuale translate în program de 24/24 se găsesc emisiunile În culisele neamului și Top 10 Muzică Populară. În cadrul acestora și nu numai, redactorii trust-ului încearcă promovarea și chiar salvgardarea muzicii tradiționale, făcând cunoscute consumatorilor valori materiale şi spirituale care ne identifică din punct de vedere etnic: tradiţii, obiceiuri, instrumente muzicale, costume populare și, nu în ultimul rând, interpreţi ce ştiu să pună în valoare folclorul autentic. Or, „de o popularitate aparte la telespectatorii postului Noroc TV se bucură clipurile video cu muzică populară, în care actorii principali sunt tinerii interpreți de muzică populară” [1, p.216].

Cu toate acestea, se întâmplă ca printre elementele cu adevărat folclorice ale Noroc-ului să se infiltreze și altele,parte a așa-numitei muzici populare, produse mai mult în scop comercial. La fel se întâmplă și în cazul Busuioc TV, un canal lansat cu scopul promovării produsului autohton. Întrucât „spectrul muzicii difuzate este divers, incluzând în cea mai mare parte genurile muzicale „de masă”: muzică modernă, retro și populară, șlagăre selectate din repertoriul muzicii profesioniste nonacademice” [1, p.215],  printre emisiunile grilei se găsesc Cântă-mi, lăutare (program de dialoguri, cântece și bucătărie tradițională), O doină, un cântec, un dor (program de muzică populară, etno, întâlniri cu interpreți vocali și instrumentali) și Top muzică populară.

Unele dintre cele mai ascultate producții radiofonice de către masa de consumatori din Moldova sunt Radio Plai și Radio Nunta. O bună parte a emisiunilor grilei acestora sunt dedicate muzicii populare de consum, mai ales de petrece, produse în scop comercial. Însă, mai pot fi găsite și câteva, cum ar fi Istoria unui artist de la Plai, ale căror realizatori poziționează  în prim plan valoarea folclorică a muzicii autohtone.

Printre canalele filoromâne retransmise pe teritoriul Republicii Moldova se numără Favorit TV și Etno TV – televiziuni de folclor și muzică populară, ambele lansate în România cu același scop și rol pe care îl poartă trustul Noroc și Busuioc TV. Grilele inundate până la refuz de subiecte legate de tradiția românească, folclorul și cântecul popular de consum impun producătorilor invitați de seamă din lumea interpreților vocali și instrumentali atât din România cât și din Republica Moldova.

TVR Moldova este, la fel, o televiziune retransmisă, însă echipa TVR din Chișinău contribuie pe cât se poate la adaptarea programului la realitatea de dincoace de Prut. Totuși, rămân a face parte din grilă emisiuni de valoare, unele cu o istorie de câteva decenii. Printre cele care atrag ochiul și urechea în mod regulat o dată-n săptămână sunt O dată-n viață și Tezaur folcloric – 2 veritabile producții datorate în mare parte realizatoarelor îndrăgostite iremediabil de folclorul autentic: Iuliana Tudor și regretata Mărioara Murărescu – sufletul folclorului românesc cenzurat în perioada ceaușistă și reînviat treptat începând cu momentele revoluției din ’89. Aceste emisiuni găzduiesc la fiecare ediție atât nume mari ale cântecului folcloric, cât și tineri interpreți care-și doresc să poarte mai departe tradiția neamului. Printre ei, participă  și mulți cântăreți și instrumentiști de dincoace de Prut, or, un exemplu-simbol ar fi Nicolae Botgros cu Orchestra Lăutarii.

În lista TV de mai sus pot fi găsite și alte televiziuni din grilele cărora fac parte emisiuni cu protagoniști din lumea muzicii tradiționale. Printre acestea se numără Jurnal TV cu producțiile Asfalt de Moldova, Acasă devreme, Deșteptarea și Publika TV cu producțiile Moldova, țară de minune și Stil de viață. Însă nu întotdeauna interpreții vocali sau instrumentali invitați în studio-uri sau prezentați oarecum prin fragmente documentare reprezintă domeniul folcloric. Deseori se întâmplă ca realizatorii să propună telespectatorilor doar noutăți de pe piața muzicii populare autohtone: un nou videoclip, un nou cântec, un „proaspăt” interpret, etc.

Dintre canalele radiofonice care fac referințe la muzica tradițională, asemenea Jurnal TV sau Publika TV, se evidențiază Radio Chișinău cu emisiunea dedicată muzicii folclorice, datinilor și obiceiurilor populare Dor de izvor. Invitații realizatoarei Maria Mocanu sunt cei care admiră, păstrează si promovează folclorul românesc autentic pe ambele maluri ale Prutului.

Ultimul în acest studiu, dar printre primele în difuzarea folclorului pur autentic, este canalul românesc cu acoperire și dincoace de Prut Radio Antena Satelor. Acesta difuzează în exclusivitate muzică din cel mai valoros tezaur al cântecului popular românesc – Fonoteca de Aur a Radioului, și a devenit timp de 23 de ani de existență Glasul țării de la țară. Grila de emisiuni cuprinde tot soiul de producții cu tematici din viața de zi cu zi a principalului exponent al tradiției – țăranul. Câteva exemple ar fi  Lada de zestre, Vatra – povestea muzicii de altă dată, Aplauze pentru folclor, etc.

Enumerarea canalelor Radio și TV preocupate în diversă măsură de muzica tradițională se oprește deocamdată aici. Iar în concluzie, în încercarea de a răspunde mai concret la întrebările din începutul studiului, poate fi subliniată împărțirea lor în două categorii:

  1. canale cu emisiuni axate primordial pe domeniul folclorului autentic;
  2. canale care, printre exemplarele de muzică tradițională (mai multe, mai puține sau inexistente), se preocupă de muzica populară, etno, iar mai cu seamă de cea de petrecere – în general muzică aflată la mare căutare de consumator.

Acestea fiind spuse, nu ne rămâne decât să percepem diferențele dintre cele două categorii și a le urmări pe cele care nu ne propun nouă, radioascultătorilor și telespectatorilor, doar cantități. Or, calitatea este astăzi problema cu numărul 1 în păstrarea, promovarea și salvgardarea muzicii tradiționale autentice.

 

Surse bibliografice:

  1. GHILAŞ, V. Muzica tradiţională în politica editorială a audiovizualului din Republica Moldova. În: Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, serie nouă, 23/2012.

http://www.noroc.tv/, accesat 30.IV.2015

http://www.radionoroc.md/, accesat 30.IV.2015

http://busuioctv.md/, accesat 10.V.2015

http://www.trm.md/, accesat 10.V.2015

http://www.favorittv.ro/, accesat 14.V.2015

http://www.etno.ro/, accesat 14.V.2015

http://www.tvr.ro/, accesat 14.V.2015

http://www.jurnal.md/, accesat 20.V.2015

http://publika.md/, accesat 14.V.2015

http://www.radiochisinau.md/, accesat 15.V.2015

http://www.radioplai.md/, accesat 15.V.2015

http://moldovaon-line.blogspot.com/2010/10/radio-nunta.html, accesat 20.V.2015

http://www.voceabasarabiei.net/, accesat 20.V.2015

http://www.antenasatelor.ro/, accesat 20.V.2015

Drd. Natalia CHICIUC, muzicolog,

Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s