Jurnal de concert

Standard

Muzica vocală sacră este nobila artă de a da slavă Creatorului a toate. Iată motivul pentru care muzica sacră este atemporală, acordând frecvențele interpretului dăruit cu voce, la armonia cerească și conectând toată audiența la ordinea cosmică.

Minunea care se petrece în timpul unui concert de muzică sacră este numai înălțarea minții și a sufletului către cele înalte și astfe atragerea Divinității – sacrul prin excelență – în umanitate, prin atitudinea de pietate a artistului interpret și a ascultătorilor.

Datorită acusticii proiectate spre a reda rezonanța armonică naturală a glasului, biserica este spațiul ideal de desfășurare a unui concert de muzică sacră, fiind punctul de întâlnire între persoana divină și om, între inspirația harului și voința, înțelegerea omului. Grație întâlnirii transcendentului cu umanul, deopotrivă interpretul vocal și ascultătorul pot experimenta astfel pacea interioară. Iată de ce un concert spiritual necesită o pregătire anterioară momentului începerii, pentru ca sufletul să poată trăi nu numai calmarea vremelnică  a contradicțiilor interioare tipic umane, ci și elevarea ce facilitează reconcilierea cu sine, cu divinitatea și cu lumea întreagă.

O biserică este axis mundi, loc de integrare a divinului cu umanul, loc consacrat de practică a pietății cultuale, reper spiritual ce susține viața mundană. Pentru intepretul vocal, a-și face auzit glasul într-o catedrală reprezintă o probă și un exercițiu de asumat din vreme în vreme. Preocuparea pentru repertoriul de muzică sacră o susțin și o recomand tuturor cântăreților, după capacitatea și șansa fiecăruia.

Eu personal am avut din nou șansa de a concerta într-un spațiu sacru – Catedrala „Sf. Iosif” din București, duminică 21 iunie 2015, de la ora 19,30. De altfel, Catedrala Sf. Iosif a aniversat pe 23 iunie 2015, 60 de ani de la recunoașterea ei ca monument de cultură aflat în circuitul internațional, aceasta găzduind încă de la începutul existenței sale (130 de ani) evenimente muzicale.

De pianista Diana Spânu – aflată de această dată în ipostaza de organistă –  mă leagă plăcute amintiri, din anii în care am activat amândouă în orașul așezat pe cele șapte coline – Iași. Idealurile de împlinire profesională și umană ne-au purtat pe rând spre capitală.

Repertoriul concertului din 21 iunie în Catedrala „Sf. Iosif” a fost acesta:

G.Ph.Telemann:   Frohlocket  („Pasiunea după Matei”)

J.Haydn:   Nun beut die Flur  („Creațiunea”)

A.Vivaldi:  Laudate Dominum  (Psalmul „Laudate pueri”)

J.S.Bach:  Praeambulum und Fughetta  BWV 872a – orgă

W.A.Mozart:   Et incarnatus est („Marea Missă în do minor”)

G.RossiniInflammatus et accensus („Stabat Mater”)

J.S.Bach:  Sechs kleinen Präludien  BWV 931 (1,2,6)  – orgă

P.MascagniAve Maria („Cavaleria rusticană”)

G.Verdi:  Salve Maria ! („Lombarzii”)

P.F.TostiAve Maria

În cultul catolic, luna iunie oferă culmi de meditație, contemplație, apropiere prin rugăciune și acțiune de Inima Presfântă a Mântuitorului Isus Hristos – strâns legată de Inima Preafintei Fecioare Maria.

Ordinea ariilor vocale și a pieselor de orgă alese a urmat o cronologie dinamică afectiv-spirituală. Concentrând unele din cele mai dragi pagini muzicale dedicate vocii sopranei, programul și-a propus parcurgerea și transmiterea unei palete extinse de emoții și stări, prin sunetul specific fiecărei epoci stilistice. Prin ambitusul plasat în regiunea înaltă a scării sunetelor și cheilor muzicale, vocea sopranei beneficiază de unde oscilatorii și armonice superioare, prin natura sa fiind destinată a rezona celest. Conștienți de acest fapt, compozitorii au manifestat pe întreg parcursul istoriei muzicii, o predilecție pentru vocea sopranei, investind-o atât în operă cât și în genul oratoriu, în roluri de purtători ai mesajului divin către oameni.

În clipele când sunetul vocii mlădiate pe text a tăcut, starea creată a fost continuată de instrumentul – orchestră,  orga de tip romantic a Catedralei.

Dacă muzica sacră a avut puterea de a-i calma filosofului Emil Cioran neliniștile adânci, vindeca spaimele neantului și deschide speranța către viața eternă în care el vedea existând geniile muzicii, trebuie să ne creăm din vreme-n vreme (ori să recuperăm, dacă am pierdut) spațiul atemporal în care să ne conectăm cu noi înșine, cu Dumnezeu și întreg cosmosul, într-un concert de muzică sacră!

Drd. SIMONA  NICOLETTA  JIDVEANU

Soprană

*

Paolo Tosti: Ave Maria – Simona Nicoletta Jidveanu, soprană

*

Pietro Mascagni: Ave Maria – Simona Nicoletta Jidveanu, soprană

*

Joseph Haydn: Nun beut die flur – Simona Nicoletta Jidveanu, soprană

*

Gioachino Rossini: Inflammatus et accensus – Simona Nicoletta Jidveanu, soprană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s