Ciprian Porumbescu, student la istorie-geografie

Standard

Apropiindu-se toamna, iar Ciprian nedorind a se hirotonisi în cinul preoţesc, s-a înscris la Facultatea de Istorie-Geografie a Universităţii germane din Cernăuţi, pentru a deveni profesor de istorie şi geografie la vreun liceu.

1

Studentul Ciprian Porumbescu

Facultatea respectivă, conform sistemului academic austriac, cuprindea, pe lângă filozofie, istorie-geografie, matematică, litere şi ştiinţele naturii.

Prezenţa lui Ciprian în noua sa calitate e confirmată de Amneldungsbuch67  [Carnet de student], eliberat la 13 octombrie 1878, de notările sale făcute în Tagebuch [Jurnalul de însemnări zilnice], de documentele ce atestă activitatea de lider al studenţilor români prestată în cadrul asociaţiei Junimea şi din alte izvoare.

De îndată ce au fost eliberaţi din detenţie, cei cinci lideri arboroseni au iniţiat numeroase demersuri în vederea reînfiinţării asociaţiei din care făcuseră parte.

Eforturile lor nu au fost zadarnice. La 28 noiembrie 1878, printr-un ordin guvernamental, s-a aprobat statutul şi s-a permis reînfiinţarea asociaţiei academice, însă sub numele de Junimea.

În urma unei enciclice a Mitropoliei Bucovinei, în care se recomanda clerului ortodox să se ferească de “luptele lumeşti”68, studenţilor Facultăţii de Teologie nu li s-a mai permis a se înscrie în noua organizaţie a tineretului universitar.

În după-amiaza zilei de 7 decembrie 1878, în sala IV a Universităţii cernăuţene, a avut loc alegerea primului comitet de conducere şi a altor organe consultative ale Junimii.

Noua organizaţie studenţească a păstrat statutul, imnul, deviza şi pe majoritatea membrilor vechii societăţi Arboroasa.

Din primul comitet al Asociaţiei Academice Junimea au făcut parte următorii:

Preşedinte: Dimitrie Onciul, student la filizofie [viitorul istoric];

Vicepreşedinte: Ştefan Cucinschi, student la drept;

Secretar: Ciprian Porumbescu, student la filozofie;

Casier: Teodor Bujor, student la filozofie;

Controlor: Metodiu Luţa, student la filozofie.

Viaţa, necesităţile luptei pentru unitate şi libertate naţională, l-au determinat pe junele Porumbescu să-şi îndrepte atenţia spre istoria poporului român. Aşa că nu e de mirare când, după echivalarea unor examene promovate la  Facultatea de Teologie, îl găsim frecventând anul al II-lea al Facultăţii de Filozofie, cercetând cu asiduitate istoria şi geografia.

Concomitent cu activitatea socio-culturală de la Junimea, Ciprian Porumbescu, datorită calităţilor şi viziunii sale politice, a fost ales vicepreşedinte al asociaţiei studenţilor germani: Akademische Leshalle, iar în plenara din 22 mai 1879, a fost reales în comitetul ce urma să coordoneze activitatea Societăţii academice Leshalle din anul universitar 1879-1880.

Junele stupcan era un fervent şi activ animator al petrecerilor teutonice [Knepe], organizate de Clubul studenţilor germani, ca şi a acelor organizate de Junimea.

Noua formă de învăţământ îi absoarbe o bună parte  din timpul ce-l avea la dispoziţie. Ciprian frecventa cu regularitate cursurile facultăţii pe care o alesese, îşi pregătea cu simţ de răspundere seminariile, lucrările ce le susţinea în faţa profesorilor şi examenele semestriale, obţinând rezultate bune şi foarte bune.

În anul universitar 1878-1879, studentul Porumbescu a frecventat cursul de Einlietung in die Philosophie [Introducere în filozofie], câte două ore săptămânal, ţinut de prof. Masrty, cursul de geografie fizică: Geografie der Alpenlander, câte două ore săptămânal, şi Über Vulcanismus, câte o oră saptăminal, prezentat de prof. dr. Ferdinand Ziglauer, [la care Ciprian a dat câte un examen în fiecare semestru], cursul de Istorie universală a prof. dr. I. Losirth, cursul de Istorie romană, de Introducere în istoria româna  şi altele.

În afară de cursurile amintite mai sus, Ciprian a participat activ, dovedind o anume aptitudine şi la sustinerea lucrărilor de seminar, la interpretarea unor texte, documente etc., după cum o atestă certificatul Colloquium-Zeugniss69, certificatele eliberate, în urma examenelor,  de prof. dr. I. Lösterth, directorul seminarului de Istorie universală, de prof. dr. F. Zieglauer şi de alţii.

Din Tagebuch-ul, început la 15 ianuarie 1879, aflăm că la 5 februarie, Ciprian a facut, la Hisorisches Seminar Österreiche  Geschte, analiza unor documente, la 15 februarie a susţinut o lucrare de seminar fiind de faţă şi prof. I. Losirth, iar, după numai două zile, îl aflăm preocuându-se de o alta.

“Mă scol şi mă apuc de lucrarea pentru Istoria Austriei. Lucrez toată dimineaţa şi termin al ora 2 p.m.

Oare va fi reuşită?

E suficient pentru prof. Ziglauer, am scris 6 pagini!”70.

Studiul istoriei, în acest semestru, “înaintează mulţumitor de bine”71, aprecia junele stupcan.

După încheierea semestrului I, al anului universitar 1878-1879, înainte de a pleca la Stupca, la 19 februarie 1979, el făcea următorul bilanţ:

2

“E ultima seară pe care o petrec la Sauseni şi totodată ultima seară, dinaintea semestrului al II-lea, ce o petrec la Cernăuţi.

Dacă arunc o privire asupra timpului trecut de la 17 octombrie 1878, intrarea mea la Sauseni şi la filozofie, atunci ajung la următoarul rezultat: am îndurate în timpul acesta mult bine şi mult rău.

Am avut adesea lipsuri, mâhniri şi supărări, dar am fost şi sunt fericit şi, dacă îmi va ajuta Dumnezeu, voi fi şi de acum înainte fericit.

La Berta m-am gândit adesea şi atât de duios… cum te gândeşti la o fiinţă scumpă şi iubită. De multe ori m-am întrebat… ştiu eu bine ce!

Cu studiul meu e bine, progresez mereu. În muzică am lucrat mult în ceea ce priveşte exersarea, la teorie însă am făcut puţin şi puţin am compus. Mă supără că n-am bani ca să-mi închiriez o odaie mai mare şi să împrumut un pian pentru studiu.

Cât despre gazdele mele, am pentru multe a le mulţumi! Afară de purtarea ursuză a lui Karl şi de flecăreala interesată a bătrânului Sause, lumea a fost cu mine foarte drăguţă. M-au îngrijit tot timpul bolii mele, la nevoie m-au ajutat, mai ales tanti mi-a făcut mult bine.

Mi se pare că dânşii credeau că am oarecari intenţii faţă de Adela… Din păcate nu merge!

Mă bucur de călătoria de mâine”72, nota Ciprian.

În cel de al doilea semestru, studentul Porumbescu a continuat să  situieze pe primul plan, învățătura.

Paul Leu

Kenmore WA USA

N O T E

  1. A. Flechtermacher către preşedintele Societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina, scrisoare din 2 septembrie 1867, Bucureşti, în: Ioan V. Cocuz, Documente inedite privind legăturile culturale şi politice dintre românii din Bucovina la sfârşitul secolului al XIX-lea, în Suceava, anuarul Muzeului judeţean, X, 1983, p. 758.
  2. Ciprian Porumbescu către Iraclie Porumbescu, scrisoare inedită în limba germană, Muzeul judeţean Suceava, inv. nr. 2606.
  3. Ibidem.
  4. Ion N. Nedelea, Ciprian Porumbescu şi Gheorghe Bariţiu, în Magazin istoric, anul VII, nr. 12(81), decembrie 1973, p. 93.
  5. Ciprian Porumbescu, scrisoare către Societatea pentru cultura şi literatura română în Bucovina, din 10/22 octombrie 1874, apud: Nina Cionca, Ciprian Porumbescu, Editura Muzicală, Bucureşti, 1974, p. 22.
  6. Ibidem.
  7. Ibidem.
  8. Ibidem.
  9. Ibidem.
  10. Iraclie Porumbescu, scrisoare din 4 iulie 1894, către un necunoscut, în Muzeul judeţean Suceava, inv. nr. 2876, p.2.
  11. Alecu Berariu, Ciprian Porumbescu. Dulci amintiri, în Glasul Bucovinei, anul XIV, nr. 3, din 1 martie 1931, p. 45.
  12. Constantin Morariu, Ciprian Porumbescu. După 25 de ani de la moartea lui, Suceava, 908, p. 11.

13Apud. Leca Morariu, vol cit., p. 216-217.

  1. Compoziţii religioase tipărite: Christos a înviat, în Fascicola
  2. Constantin Morariu, lucrarea citată, p. 79.
  3. Ibidem, p.8.
  4. Matilda Cugler, scrisoare către Ciprian Porumbescu, Iaşi, 14 ianuarie 1875, în Glasul Bucovinei, anul XIV, nr. 3, din 5 noiembrie 1931, p. 642.
  5. Imn festiv, muzica de Ciprian Porumbescu, versurile de T. V. Ştefanelli, în Fascicola III, Editura Societăţii Ciprian Porumbescu, Suceava.
  6. Teodor Bălan, Procesul “Arboroasei”. 1875-1878, Cernăuţi, 1937, p. 33.
  7. Constantin Morariu, lucrarea citată, p. 79.
  8. Familia, anul XIII, nr. 8, din 14 februarie/4 martie 1877, p. 95.
  9. Teodor Bălan, ibidem, p. 4.
  10. Ibidem.
  11. Familia, anul XIII, nr. 16, din 17/29 aprilie 1877, p. 190.
  12. Ibidem.
  13. Teodor Bălan, ibidem, p. 38.
  14. Ibidem, p. 86-87.
  15. Ibidem, p. 38.
  16. Mărioara Raţiu-Porumbescu către C. Morariu, scrisoare din 11 august 1925, in Glasul Bucovinei, anul VI, 1931, nr. 36-45.
  17. Ibidem.
  18. Ciprian Porumbescu către Mărioara, scrisoare inedită, Muzeul judeţean Suceava, inv. nr. 2590.
  19. Paul Leu, Ciprian Porumbescu – Monografie, Muzeul Suceava, 1972, p. 55.
  20. Ciprian Porumbescu către Mărioara, ibidem.
  21. Ibidem.
  22. Certificatul se află la Muzeul Conservatorului de muzică din Cluj-Napoca.[Apud: Mihai Posluşnicu, Ciprian Porumbescu, viaţa şi opera muzicală, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1926, p, 30].
  23. Ionel Dârdală, Războiul de independenţă în cultura bucovineană, în Almanahul Tribuna ‘77, Editura redacţiei Tribuna, Cluj-Napoca, p. 134.
  24. I. Nistor, Bucovineni la Plevna. Memorii şi acte, în Junimea literară, nr. 5-8, 1931, p. 150.
  25. Teodor Bălan, vol. cit., p. 41.
  26. Curierul de Iassi, din 14 septembrie/2 octombrie 1877.
  27. I. Nistor, Istoria Bucovinei, manuscris, Muzeul judeţean Suceava, inv. nr. 4329, p. 251.
  28. I. Nistor, Bucovineni la Plevna, ibidem.
  29. Ciprian Raţiu, În umbra fratelui meu drag, ibidem, p.163.
  30. Mărturiile lui Mihail Dracinschi, spiritualul seminarului. Apud: Leca Morariu, vol. cit., p. 309-311.
  31. Constantin Morariu, loc. cit., p. 16.
  32. Ibidem.
  33. Ibidem.
  34. Mărioara Raţiu-Porumbescu către C. Morariu, scrisoare expediată din Câmpina, la 3/16 august 1908. Apud: Leca Morariu, vol. cit., p. 181.
  35. Teodor Bălan, op cit., p. 43.
  36. Arestări operate la Seminarul Teologic ortodox, în Neue Freie Press, nr. 4767, din 2 decembrie 1877, p.4.
  37. Curierul de Iassi, nr. 88, din 13/25 noiembrie 1877.
  38. Timpul, nr. 267, din 26 noiembrie/8 decembrie 1877.
  39. Familia, nr. 48, din 27 noiembrie/9 decembrie 1877, p. 586.
  40. Calendariul, 1879, Cernăuţi, p. 109.
  41. Vezi istoria amănunţită a procesului în: Ilie Dugan, Arboroasa, Editura Societăţii Junimea, Bucureşti, 1930, p. 54 şi Teodor Bălan, Procesul Arboroasei. 1875-1878, Cernăuţi, Tipografia Glasul Bucovinei, 1937.
  42. Leca Morariu, vol cit., p. 330.
  43. Valeriu Branişe, Ciprian Porumbescu, schiţă monografică, Lugoj, 1908, p.77.
  44. Scrisoarea lui Ciprian Porumbescu către tovarăşii de detenţie, Stupca, 26 februarie 1878. Apud: Nina Cionca, Ciprian Porumbescu – o viaţă, o epocă, un ideal, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1974, p. 54.
  45. Ibidem.

59.Din februarie şi până în octombrie, timp în care a stat la Stupca, Ciprian Porumbescu a compus următoarele: Hora detrunchiaţilor, 4 III 1878, Mătuşa Angheluşa, polcă, Bătrâneasca, horă, Peneş Curcanul, horă, 23 VI 1878, Retrocesiuni basarabene, polcă, 24 VI 1878, Basme Iasiene, vals, 25-26 VI 1878, O sară la stână idilă,29 VI 1878, Souvenir de Iasy, polcă, 5 VII 1878, Cupletul Dornei, 16 VII 1878, Două perle: Aş fi murit şi C-un plâns amar [versuri de H. Heine],Măriorica, horă, 7 IX 1878, Kleeblattchen, polcă 20 IX 1878 şi altele.

  1. Ştefan Pavelescu, Momente din viaţa artistului de la Stupca, în Ciprian Porumbescu – Documente şi mărturii, Muzeul Suceava, 1971, p. 100.
  2. Gh. Mihuţă, Ciprian Porumbescu învăţător, în Făt-Frumos, anul IX, nr. 56, septembrie-decembrie 1934, p. 117.
  3. Silvia Bălan-Brăteanu, loc. cit., p. 277.
  4. Ibidem.
  5. Ibidem.
  6. Ibidem.
  7. Ibidem.
  8. Amneldungsbuch der Studierenden Cyprian Golembiowski aus der Bukowina. Inscribit in der Philosophischen Facultät der K. K. Universitas, Czernowitz. Qűaestor, Hofmann.
  9. Foaia ordinăciunilor, editată de Consistoriul Arhiepiscopal al Bucovinei, Cernăuţi, nr. 1, 1878.
  10. Colloquim – Zeugniss

Hern Cyprian Golembiowski, ordentlicher Hörer der philosophiscen Facultät, im zweiten Studien-Semester, hat sich am heutigen Tage bei mir einem Colloquium aus Kriege Österreiche , mit d. Pforte, im 18 Jhdt. [zweistündiges Colloquium], mit guten Erfolge unterzogen.

Czernowitz, am 12 Juli 1879

Dr. Zieglauer

  1. K. Universitäts–Professor”.
  2. C. Golembiovschi, Tagebuch [Jurnal zilnic al evenimentelor şi întâmplărilor trăite şi a altor pozne insemnate de la 18 ianuarie 1879], mss. În limba germană, Colecţia Muzeului Suceava, inv. Nr. 32b, 1065, p. 14.
  3. Ibidem, p. 16.
  4. Ibidem

3

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s