Lansare Website: http://thesacredmusic.com/

Standard

Relaţia dintre muzică şi teologie are o istorie multimilenară. Dincolo de multitudinea de teorii referitoare la originea fenomenului muzical (printre care teoriile emise de Charles Darwin – referitoare la evoluţionism, de Karl Stumpf – muzica apărută din necesităţi de comunicare, Karl Bücher – teoria ritmicităţii apărute în procesul muncii, Jules Combarieu – muzica legată de procesele magice), muzica reprezintă materializarea în „imaterial” a dorinţei de comunicare cu divinitatea, cu ceilalţi şi, în ultimă instanţă, cu sine.

Datorită faptului că muzica a constituit principalul instrument de comunicare cu planul divin, ca parte componentă a rugăciunii, ritualului, meditaţiei, teologii au acordat deseori muzicii aceeaşi atenţie pe care o acordau, bunăoară, studiului Scripturilor. Schisma muzică / teologie nu a avut, de fapt, niciodată loc, nici chiar la începutul secolului XXI, îndeobşte considerat a fi un secol lipsit de reverenţă faţă de planul sacru.

Astfel, după cum demonstrează o privire oricât de succintă asupra istoriei muzicii, compozitorii au fost dintotdeauna interesaţi de muzica destinată bisericii, indiferent de religia căreia îi aparţineau, pe care o adoptaseră sau de confesiunea predominantă în ţara lor de origine. Ce se întâmplă, însă, în contemporaneitate?

Din a doua jumătate a secolului XX şi până în prezent, această ramură importantă a creaţiei componistice – muzica sacră – a suferit mutaţii importante, sub presiunea diferitelor curente estetice şi cu deosebire a modernismului şi postmodernismului. Inovaţiile fără precedent în planul orchestraţiei, armoniei şi formelor au determinat, de bună seamă, o reorientare a tehnicilor de compoziţie şi în ceea ce priveşte creaţiile destinate cultului religios. Pe de altă parte, însă, este evident faptul că acest tip de creaţii sunt în general mai conservatoare, mai puţin flexibile şi mai greu supuse marilor inovaţii care au pătruns cu uşurinţă în sălile de concert.

Există, de asemenea, o categorie specială de compozitori care creează o muzică cu o puternică amprentă spirituală, voit declarată, lucrări ce nu sunt neapărat dedicate bisericii sau interpretării lor într-un spaţiu sacru, dar care poartă o pecete a sacralităţii fie prin virtutea titlului sau a programului, fie prin materialul componistic  utilizat, de factură religioasă. Aşa sunt, de exemplu, numeroase lucrări în muzica românească, lucrări ce au ca bază a construcţiei sonore material bizantin.

Îmi propun, în acest website, să documentez întreaga literatură componistică dedicatăbisericii ca instituţie sau sacrului ca idee conceptuală şi generatoare a demersului componistic, începând cu a doua jumătate a secolului XX şi până în prezent, din Europa.  Spre exemplificare, voi include în această documentație atât Liturghia de Gheorghe Cucu – o lucrare corală ce se interpretează încă în mod curent în România în serviciul religios ortodox, cât şi Simfonia a III-a – Cantos de Ştefan Niculescu sau Body Mandala de Jonathan Harvey, lucrări destinate sălilor de concert, dar profund întemeiate conceptual pe spiritualitate.

Voi inventaria, aşadar, în acest website, creațiile muzicale ce au la bază ideea sacrului, arhetipurile şi / sau simbolurile sacrului, programul estetic / conceptual întemeiat pe sacru, ritual, religios: muzica sacră a Europei, din 1950 până astăzi.

O inventariere a muzicii sacre / religioase pe plan european se va dovedi benefică din mai multe puncte de vedere. În primul rând, va constitui un izvor de informare permanent; în al doilea rând, va facilita schimbul de lucrări la nivel naţional şi internaţional şi o mai bună circulaţie şi promovare a acestei muzici ce, deseori, nu beneficiază de un public larg, din pricina circulaţiei restrânse, mai degrabă la nivelul micilor grupuri comunitare.

Vă invit, așadar, să navigați prin acest website și să contribuiți la dezvoltarea sa!

http://thesacredmusic.com/

Site-partener No14 Plus Minus

 

Veronica Anghelescu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s