Arhivele lunare: Octombrie 2015

Numărul 88, 10 Octombrie 2015

Standard

tumblr_nu0v41Qm931ufutspo1_500Sumar

Colocviu la Academia de Muzică ‘Gheorghe Dima’ din Cluj

Elena-Maria Șorban: Cântul cuprins într-o carte

Florin Răducanu: Jazz în versiune simfonică…

George Rizea: Medalion Béla Bartók la Institutul Balassi din Bucureşti

Matei Petru: Corul ARHANGHELII din Orăştie dublu medaliat cu BRONZ la BRATISLAVA

Ioan Șt. Lazăr: Adrian Georgescu sau scrisul ca sacroterapie

Mircea Valeriu Diaconescu: Două coruri, un singur țel

Sergiu Spiridon: Mon ami

Simona Nicoletta Jidveanu: Uno piu’ meno uno (articol în limba italiană)

Veronica Anghelescu: Un dialog cu Elena Iorgulescu

Veronica Anghelescu: Muzica sacra a Europei. Bulgaria

Music! Veronica Anghelescu: Descensio

Music! Aghios o Theos – Corul Collegium Byzantinum, dirijor – Mircea Valeriu Diaconescu

Music! Alliluiia – Corul Collegium Byzantinum, dirijor – Mircea Valeriu Diaconescu

Music! Adrian-Irinel Aciobăniței: Prelude and fugue in f minor

Music! Imi o Adam – Corul Collegium Byzantinum, dirijor – Mircea Valeriu Diaconescu

Music! I partenos simeron – Corul Collegium Byzantinum, dirijor – Mircea Valeriu Diaconescu

Music! Iar si Petrea – Corul Collegium Byzantinum, dirijor – Mircea Valeriu Diaconescu

Music! Makar Yekmalian: Marmin Derounagan – Adrian-Irinel Aciobăniței, orgă

Music! Marius Sireteanu: Sunete vesele – Corul “Sunete vesele”, dirijor, Elena Iorgulescu

Music! Sergiu Spiridon la Europolis

Noi apariții discografice

Timorgelfest jubiliar

Atelier de muzică electroacustică și multimedia la Ateneu, 17 octombrie 2015

Photo source: Tumblr

Muzicianul Constantin C. Nottara

Standard

Muzicianul Constantin C. Nottara

 (1890 – 1951)

Aniversarea a 125 de ani de la naștere

Fiul marelui actor Constantin I. Nottara și al actriței Eleonora Nottara, muzicianul Constantin Nottara s-a născut la București la 14 octombrie 1890, fiind descendentul unei vechi familii bizantine de origine greacă. Strămoșii săi au dat lumii erudiți oameni de cultură, printre care a fost și Hrisant Nottara, Patriarh al Ierusalimului la începutul sec al  XVIII-lea, fiind totodată matematician, geograf și astronom. Legăturile familiei cu Țara Românească au început tocmai în acea epocă prin intermediul lui Hrisant Nottara, care a fost preceptorul copiilor domnitorului Nicolae Mavrocordat, dar mai cu seamă prin faptul că, în cartea sa – Introductio ad geographian, editată în 1716, acesta precizează pentru prima oară poziția geografică a Bucureștiului pe harta Europei, calculând latitudinea și longitudinea.

Străbunicul muzicianului se stabilește la Bucureşti la începutul secolului  al XIX-lea și are patru fii, printre care este si Ion, tatăl actorului Constantin Nottara.

Muzicianul Constantin C. Nottara a început studiul viorii la vârsta de 9 ani, moștenind talentul muzical al mamei – deși, în Amintirile sale, tatăl său nota undeva: „puteam cânta la pian un vals ușor”; evident că un mare actor avea și ureche muzicală… Pentru micul Constantin, tatăl său, aflat pe atunci în plină glorie, era cu siguranță un model de seriozitate, devotament și, nu în ultimul rând, modestie. Desigur că, în anii copilăriei, l-a urmărit deseori din culisele Teatrului Național cum plăsmuia într-un personaj, o lume fascinantă.  Dar micul Constantin avea o altă chemare…

Studiile muzicale le-a început în țară, la Conservatorul de Muzică și Declamație, pe când era încă elev la Colegiul Sfântul Sava. I-a avut profesori pe D. G. Kiriac, Alfonso Castaldi și  Robert Klenck. În 1907, la doar 17 ani, studiază la Paris vioara cu George Enescu și Berthelier, avându-i ca profesori de compoziție pe Dufay și Thodou. Enescu era doar cu 10 ani mai vârstnic și, de aceea, legătura elev-profesor se transformă ulterior într-una de prietenie. Mărturie stau fotografiile și partiturile cu dedicație aflate în colecția Muzeului Memorial C. I. și C. C. Nottara.

La începutul secolului al XX-lea, Berlinul era unul dintre principalele centre muzicale ale Europei. Astfel, din 1909 până în 1913, Nottara va studia la Konigliche Akademie der Kunstler Berlin cu K. Klinger, Schazenholz, Kirschberg și Kleffel.

În 1914 devine prim-violonist al Orchestrei din Charlottenburg, iar din 1918 revine în țară ca violonist al Filarmonicii și profesor la Conservator. În 1929 va fonda Orchestra Municipiului București al cărei dirijor va fi până în 1933, când va dirija Orchestra Radiodifuziunii.

În 1924 pune bazele primului cvartet de muzică de cameră, Regina Maria, împreună cu Enacovici, Popovici și Cocea, sub Înaltul patronaj al Majestății Sale. De asemenea, a fost unul dintre membrii fondatori ai Societății Compozitorilor Români.

Face parte din generația acelor compozitori de la începutul secolului al XX-lea, alături de G. Enescu, M. Jora, G. Stephănescu, C. Brăiloiu și alții – care și-au adus contribuția la definirea unui stil componistic unitar, specific românesc „inspirat din filonul inepuizabil al folclorului nostru, muzica sa caracterizându-se printr-o linie melodică curgătoare, limpezimea expunerii și tehnica remarcabilă” după cum concluziona muzicologul Viorel Cosma.

Compozițiile lui Constantin C. Nottara ating toată gama muzicii culte: de la simfonii și concerte (Schița simfonică olteană, Impresii din Cehoslovacia, Siudad de Portugal, Concert pentru pian și vioară și altele) la muzica de teatru, operă și balet (Polyeucte, Iris, Hecuba , La drumul mare, Se face ziuă, Ovidiu, Mircea și Baiazid). A compus piese pentru muzică de cameră, muzică vocal-simfonică și lieduri (Siciliana, Imnul păcii, Împărat și Proletar, Tristesse, Revedere, Colindă din Hunedoara). De-a lungul carierei sale, deși a trăit numai 61 de ani, a fost apreciat și a primit numeroase distincții la Paris, Praga și Lisabona, dar și în țară de la Regina Maria, Regele Carol al II lea și Mihai I: Coroana Romaniei,  decorația Serviciul Credincios, Steaua României și altele.

Din păcate, muzica sa este prea puțin cunoscută, deoarece nu a fost publicată (cu mici excepții: Aria, Siciliana, Concert pentru vioară și orchestra, Cântec bihorean, Opera La drumul mare).

Soția sa, Ana Nottara, a colecționat toate articole apărute în presa vremii despre muzician, dar și pe acelea scrise de  Constantin Nottara în cariera sa de critic muzical în: Dimineața, Muzica, Curentul Literar, Universul, Zeitschrift fur Muzik (Leipzig).

Numeroase dovezi ale implicării muzicianului Constantin Nottara în viața artistică a  Bucureștiului, acte, fotografii, scrisori, obiecte personale, dar și colecția sa de peste 4500 de cărți și partituri, se află la Muzeul Memorial C.I. si C. C. Nottara din Bucureşti.

Corina Iliescu

Muzeograf

 Vă invităm să vizitați Muzeul Memorial C.I. și C.C. Nottara!

Bd. Dacia, 105, Bucuresti-Sector 1, Bucuresti, 20054

Telefon: 021 210 3823

Bibliografie

Viorel Cosma, Muzicieni români de azi – Lexicon, Editura Muzicală 1970

Iosif Sava și Petru Rusu, Istoria muzicii universale în date, Editura Muzicală, 1983

Octavian Cosma: Opera românească,  volumele I și II, Editura Muzicală 1962

Arhiva Muzeului Memorial C. I. și C. C. Nottara din cadrul M.M.B.

Această prezentare necesită JavaScript.

Cântul cuprins într-o carte

Standard

Semnal

CÂNTUL CUPRINS ÎNTR-O CARTE

MONOGRAFIE OMAGIALĂ DAN SERBAC

Baritonul prim-solist al Operei Naționale Române din Cluj, Dan Serbac (1940-2013) a avut un parcurs profesional amplu, de la Donizetti și Verdi la Enescu și Toduță, de la Cluj la Berlin și Ankara, de la cântăreț la profesor și tată de familie.

Grație scriitorului Cornel Udrea și muzicologului Ligia Serbac, soția artistului, activitatea sa a devenit o carte: Dan Serbac și cântecul clepsidrei. Povestire monografică, Napoca Star, Cluj, 2015. Între paginile ei, întâlnim o familie cu doi urmași, rămân discipoli împliniți, sunt cuprinse cuvinte – mărturisiri în interviuri, aprecieri de la cronicarii locali la istoricii muzicii bucureșteni, ca Octavian Lazăr Cosma și Grigore Constantinescu. O carte de documente și mărturii elocvente.

Memoria culturală păstrează valoroase înregistrări. Din lista de pe youtube, putem alege Lucia di Lammermoor, Don Carlo, Rigoletto, Boema, Nabucco, Trubadurul, Bal mascat, Carmen, Madama Butterfly, Tosca și câte altele, mai ales, Oedipe-ul enescian și Meșterul Manole de Toduță.

O carte cu potențial de bestseller, care la a doua ediție ar putea accentua performanțele lui Dan Serbac din Meșterul Manole și ar putea adăuga un indice de nume.

Această carte este nu numai frumoasă, ci adevărată, pilduitoare.

Elena Maria Șorban

Serbac

Jazz în versiune simfonică…

Standard

1

Chiar dacă adopt un stil ostinato…. în articolele mele, trebuie să amintesc faptul că în cadrul colaborării cu revista  online No14PlusMinus am scris mai multe articole – și chiar un serial cu 6 episoade (Jazzul ca simbioză muzicală)- în care am evidențiat preocuparea constantă a muzicienilor de jazz din “topul”  genului pentru realizarea unor proiecte de confluență a genului muzicii “clasice” cu jazzul.

În serialul cu numărul VI, “Fenomenul Third Stream”, https://no14plusminus.ro/2012/02/10/jazzul-ca-simbioza-muzicala-v-2/  găsim descrierea pe care compozitorul Gunter Schuller a realizat-o acestui stil de confluență :

  • nu este jazz cu ansamblu de corzi
  • nu este jazz interpretat la instrumente”clasice”
  • nu este muzică “clasică” interpretată de muzicieni de jazz
  • nu este o “fărâmă” de Ravel sau Schonberg inserată pe o progresie de

     bebop sau procesul inversat

  • nu este jazz într-o manieră fugato
  • nu este o fugă interpretată de un muzician de jazz
  • este o altă opţiune printre multe altele, pentru muzicienii creativi ai zilelor noastre

Amănuntele pe care le-am inserat în serialul mai sus amintit sunt deosebit de interesante mai ales pentru faptul că aceste date au fost realizate în cadrul proiectului de cercetare științifică al subsemnatului.

Cei interesați vor găsi amănunte detaliate și în noua publicație pe care urmează să o realizez.

Subiectul acestui articol este legat de un demers practic. Personal, susțin ideea că pentru a fi un bun pedagog este necesar să practici ceea ce incluzi în programa de studiu pentru studenți, exemplul practic fiind un element menit să-l motiveze și să-l impulsioneze pe student în actul creativ. Atât în domeniul interpretativ, cât și în cel componistic, practica este obligatorie și trebuie să susțină orice idee de ordin teoretic.

De curând am revenit la  proiectul practic de jazz simfonic început în anul 2006 în cadrul cu Filarmonica Sibiu și continuat cu Orchestra de cameră și Big Band-ul Radiodifuziunii Române. În luna octombrie 2015 împreună cu Romanian Symphonic Jazz Orchestra am realizat premiera lucrării mele – la care țin în mod dosebit – PATER NOSTER. Este vorba despre realizarea unei teme muzicale pe topica rugăciunii Tatăl Nostru în limba română pe care am dezvoltat-o variațional pentru orchestră simfonică de jazz. În momentul de climax al lucrării am introdus un cor de femei (simbol al entităților angelice) care intonează la unison melodia realizată pe rugăciunea Tatăl Nostru. Pe tot parcursul lucrării apare conceptul improvizatoric de jazz, variațiunea fiind de asemenea un concept improvizatoric (după cum explică Sigismund Toduță în “Formele muzicale ale Barocului în creația lui J.S. Bach”).

Pe 1 noiembrie continuăm acest concept de confluență a genului muzicii clasice cu jazzul în cadrul evenimentului “United Artists Festival” realizat de UCIMR în colaborare cu CREDIDAM și care va avea loc la Arenele Romane din București. Proiectul nostru are titlul “Florin Raducanu Symphonic Jazz Project : invitată Dalila Cernatescu” și îl vom realiza în colaborare cu Orchestra Simfonică București, dirijor Daniel Jinga.  În program vom prezenta două noi compoziții/orchestrații ale subsemnatului : 1.“Sketches of Manuel de Falla” pentru pian, nai (Dalila Cernatescu), saxofon și orchestră simfonică de jazz 2. “Symphonic Jazz Ouverture”.

Mai multe amănunte tocmai au fost incluse pe pagina Radio România Cultural : http://www.radioromaniacultural.ro/united_artists_festival_florin_raducanu_symphonic_jazz_project_invitata_dalila_cernatescu-38415

Sperăm să avem înregistrări bune din concertul de pe 1 noiembrie și să le împărtășim cu cititorii No14˘PlusMinus în numărul viitor (cu cei care nu ajung la concert… !).  Să auzim numai de bine !

                                                                                 prof.dr. Florin Răducanu

                                                                                  http://jazzworldquest.com/florin_raducanu/

Medalion Béla Bartók la Institutul Balassi din Bucureşti

Standard

Prin iniţiativa Institutului Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti am avut bucuria ca vineri, 25 septembrie 2015, să asistăm la o foarte interesantă propunere muzicală. Un eveniment de o factură inedită a avut loc în sala de concerte a institutului, şi anume Maratonul Bartók, o serată muzicală ce s-a întins pe nu mai puţin de 6 ore, ce a fost dedicată compozitorului maghiar de la a cărui dispariţie s-au împlinit chiar în acest sfârşit de septembrie, 70 de ani.

Rememorând în cele 6 ore doar o mică parte a creaţiei camerale a compozitorului, recitalul a fost conceput ca un periplu stilistic în care s-au prezentat lucrări cu o mare varietate de surse inspiratoare, deopotrivă clasice sau ţărăneşti, romantice sau expresioniste, dar şi cu rol pedagogic, ce au cuprins aproape toate perioadele componistice bartókiene. Artiştii interpreţi ce au onorat invitaţia institutului au fost, în mare parte, laureaţi din cadrul celor 11 ediţii ale Festivalului Muzicii Maghiare, dar şi alţi muzicieni din Bucureşti, Braşov, Cluj Napoca, Oradea sau Sfântu Gheorghe.

Aşadar, debutul muzical al serii a cuprins lucrări din ciclul Pentru copii, set de lucrări pe care Bartók l-a considerat o piatră de temelie în evoluţia muzicală a tinerilor pianişti, bazată pe puritatea muzicii tradiţionale. Tot prin prisma inspiraţiei populare am urmărit apoi şi câteva piese pentru pian şi transcripţii diverse ale acestora – cele 6 dansuri româneşti, Sonatina, extrase din cele 15 cântece ţărăneşti maghiare sau din cele 20 de cântece populare şi ciclul 5 cântece pe versuri de Ady Endre, pentru voce şi pian.

Ca un moment de respiro după primele două ore de muzică, compozitorul Horváth Bálint, doctorand la Academia de Muzică Liszt Ferenc din Budapesta, bursier Kodály Zoltán, ne-a propus prelegerea cu titlul Bartók şi colindele româneşti, prin care a prezentat rolul colindelor în creaţia compozitorului Bartók, respectiv ecoul componistic al colindelor asupra creaţiei compozitorilor români şi maghiari de după Bartók. Au urmat exemple muzicale cu pianista Bálint Réka, ce a oferit apoi şi extrase din ciclul Mikrokozmosz, şi 3 rondouri.

După o scurtă pauză, Maratonul a continuat cu opusuri de dificultate, mai exact 3 burleşti, 2 dansuri româneşti, Suita op 14, Sonata pentru vioară solo, Rapsodia nr 1 pentru vioară şi pian, şi Sonata pentru pian. Deja în acest calup muzical, stilul romantic mai timid a evoluat vertiginos către expresionism, creând o încărcătură emoţională ce a necesitat o ultimă pauză de respiro.

Pianista Munkacsi Dora a încheiat Maratonul cu un amplu program, prin prezentarea integrală a celor 15 cântece populare maghiare, urmând apoi a încununa stilului expresionist bartókian prin lucrări compuse în ultima perioadă a vieţii compozitorului: piesele Allegro Barbaro, Improvizaţii pe cântece populare maghiare şi suita Szabadban (În aer liber).

Pe lângă artiştii deja nominalizaţi, trebuie să mulţumim şi celorlalţi muzicieni, ce au răspuns invitaţiei institutului cu deosebită bucurie: Filip Zsombor – chitară, Ambrus Sándor, Andra Demidov, Cătălin Răducanu, László Berta-Bianka, Ioana Ionescu, Dolores Chelariu – pian, Aron Cavassi şi Alexandra Tănase – vioară, Filip Dorka şi Daniela Valerica Munteanu – voce, Ioana Ghioc, Filip Ignác şi Elida Elena Tîrţopan – flaut. În parcurgerea acestui Maraton ne-a fost alături renumitul critic muzical, doamna Ecaterina Stan.

Iată aşadar, am putut asculta câteva ore de muzică extrem de relevantă stilistic a compozitorului Bartók Béla, o personalitate marcantă a culturii maghiare şi unul dintre cei mai importanţi compozitori ai secolului XX. El este cel care a determinat evoluţia istoriei muzicii europene prin cel mai amplu proces de culegere şi înregistrare pe fonograf a miilor de melodii populare (aproximativ 10.000), pe care le-a şi integrat în mare parte, pe cât posibil, în muzica cultă a secolului XX, realizând o mixtură inedită şi extrem de apreciată prin înveşmântarea melodiilor în armonii moderne şi stil expresionist specific, în cea mai mare parte a creaţiei sale.

Sperăm desigur la mai multe astfel de evenimente în viaţa culturală bucureşteană şi naţională, iniţiativa Institutului Balassi fiind una pe deplin lăudabilă, fapt pentru care îi suntem recunoscători minunatei echipe organizatorice.

             George Rizea

Corul ARHANGHELII din Orăştie dublu medaliat cu BRONZ la BRATISLAVA

Standard

În perioada 1-3 octombrie 2015, corul ,,Arhanghelii” al parohiei ortodoxe cu hramul ,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, Orăştie I, aflat sub bagheta dirijorului drd. Ioan Marius Popa a participat la festivalul coral ,,Bratislava Cantat II” ce s-a desfăşurat în capitala Slovaciei.

Corul de la Orăştie a fost singura formaţie alcătuită din amatori în cadrul acestei competiţii muzicale de prestigiu. Toate celelalte coruri de o mare ţinută şi rafinament artistic, fie că discutăm de cele care au intrat în competiţie sau cele care doar au participat onorific în festival, au fost alcătuite din profesionişti. Juriul concursului a fost alcătuit din prof.dr. Zoltán Sándor (Ungaria), prof.dr. Ondrej Šaray (Slovacia) şi prof. Dr. Milan Kolena (Slovacia), directorul artistic al festivalului.

1

În prima zi, 1 octombrie, corul ,,Arhanghelii” a concertat în biserica franciscană ,,Jesuit” din Bratislava. Aici, prin recitalul unor coruri participante în festival s-a organizat o colectă în folosul copiilor bolnavi de cancer. În a doua zi a festivalului, 2 octombrie, formaţia dirijată de Ioan-Marius Popa a participat în concursul festivalului ce s-a desfăşurat în Primăria din Bratislava. Corul ,,Arhanghelii” a participat la doua categorii: Musica Sacra a Capella (H1) şi Orthodox Church Music (L) . Trebuie amintit faptul că la concurs alături de corul ,,Arhanghelii” a fost prezentă din partea Ambasadei României doamna Steluţa Arhire.  

2

În urma concursului, în aceeaşi locaţie s-a susţinut un concert extraordinar al festivalului, unde corul ,,Arhanghelii” a susţinut de asemenea un recital.

Repertoriul corului ,,Arhanghelii” a fost alcătuit din multe nestemate ale creaţiei corale româneşti sau universale. Aşadar, la secţiunea Musica Sacra a Capella (H1) au fost prezentate următoarele cântece:

  1. Ochiul inimii mele, de Augustin Bena;
  2. Signore delle cime, de Giuseppe de Marzi;
  3. Ave Maria, de Jacob Arcadelt;
  4. Ţie se cuvine cântare, de Isidor Vorobchievici.

La cea de-a doua secţiune, corul din oraşul Paliei a prezentat următorul program:

  1. Agni Parthene, aranjament Ioan-Marius Popa;
  2. Ridicat-am ochii mei la ceruri, arm. Ioan Popa;
  3. Fecioara astăzi, de Paul Constantinescu;
  4. Doamne unde voi să fug ?, de Ioan Şerb;
  5. Ziua Învierii, arm. Nicolae Lungu.

3

Alături de aceste frumoase compoziţii, corul ,,Arhanghelii” a mai intonat în concertele festivalului şi alte cântece precum Tebe Poem, de D. Bortneansky; Rugăciune, de Constantin Drăguşin; Lăsaţi pruncii să vină la Mine, de Ioana Ghica-Comăneşti; Miluieşte-mă Dumnezeule de Gh. Cucu; Troparul Sfinţilor Arhangheli, arm. Ioan Marius Popa sau Cămara Ta, Mântuitorul meu, de Nicolae Lungu.

4

În ultima zi a festivalului, 3 octombrie, corul ,,Arhanghelii” a concertat în ultima etapă a manifestării corale, la Klarisky Music Hall, biserică şi sală de concert, unde mai apoi au fost anunţate rezultatele competiţiei. Corul ,,Arhanghelii” a fost dublu medaliat cu bronz pentru prestaţia deosebită în cadrul competiţiei, iar dirijorul drd. Ioan Marius Popa a fost felicitat în mod deosebit de membrii juriului pentru prestaţia deosebită a corului său.

5

Duminică, 4 octombrie, la întoarcerea spre Orăştie, corul ,,Arhanghelii” s-a oprit la Viena, unde a dat răspunsurile la Sfânta Liturghie pentru comunitatea românească de aici păstorită de către pr.dr. Nicolae Dura în biserica cu hramul ,,Sf. Apostol Andrei”. Corul ,,Arhanghelii”, dirijat de drd. Ioan Marius Popa a încheiat răspunsurile liturgice şi concertul de la finalul Sfintei Liturghii cu imnul Frăţie în Carpaţi, cântec ce a emoţionat până la lacrimi pe toţi cei prezenţi. Biserica românească din Viena a fost neîncăpătoare, credincioşii dorind să asculte acest minunat cor parohial din Orăştie, ambasador al culturii muzicale româneşti.

6

Suportul financiar al acţiunii a fost susţinut de Primăria Municipiului Orăştie şi Consiliul Local Orăştie (primar Ovidiu Bălan şi viceprimar Dorin Popa), Consiliul Judeţean Hunedoara, Terpena S.R.L. Orăştie; Complexul Hotelier Germisara, Geoagiu-Băi; Siloam S.R.L. Haţeg (cabinet medical); Pizzeria Rusticiana Orăştie, ing. Lucian Darie, dr. Georgeta Filip, alte persoane juridice şi fizice care doresc să rămână anonime. Mulţumiri tuturor şi felicitări Corului Arhanghelii  de la Orăştie!

Matei Petru

Redacția No14 Plus Minus felicită corul ARHANGHELII pentru performanța obținută!

La cât mai multe astfel de succese!