Medalion Béla Bartók la Institutul Balassi din Bucureşti

Standard

Prin iniţiativa Institutului Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti am avut bucuria ca vineri, 25 septembrie 2015, să asistăm la o foarte interesantă propunere muzicală. Un eveniment de o factură inedită a avut loc în sala de concerte a institutului, şi anume Maratonul Bartók, o serată muzicală ce s-a întins pe nu mai puţin de 6 ore, ce a fost dedicată compozitorului maghiar de la a cărui dispariţie s-au împlinit chiar în acest sfârşit de septembrie, 70 de ani.

Rememorând în cele 6 ore doar o mică parte a creaţiei camerale a compozitorului, recitalul a fost conceput ca un periplu stilistic în care s-au prezentat lucrări cu o mare varietate de surse inspiratoare, deopotrivă clasice sau ţărăneşti, romantice sau expresioniste, dar şi cu rol pedagogic, ce au cuprins aproape toate perioadele componistice bartókiene. Artiştii interpreţi ce au onorat invitaţia institutului au fost, în mare parte, laureaţi din cadrul celor 11 ediţii ale Festivalului Muzicii Maghiare, dar şi alţi muzicieni din Bucureşti, Braşov, Cluj Napoca, Oradea sau Sfântu Gheorghe.

Aşadar, debutul muzical al serii a cuprins lucrări din ciclul Pentru copii, set de lucrări pe care Bartók l-a considerat o piatră de temelie în evoluţia muzicală a tinerilor pianişti, bazată pe puritatea muzicii tradiţionale. Tot prin prisma inspiraţiei populare am urmărit apoi şi câteva piese pentru pian şi transcripţii diverse ale acestora – cele 6 dansuri româneşti, Sonatina, extrase din cele 15 cântece ţărăneşti maghiare sau din cele 20 de cântece populare şi ciclul 5 cântece pe versuri de Ady Endre, pentru voce şi pian.

Ca un moment de respiro după primele două ore de muzică, compozitorul Horváth Bálint, doctorand la Academia de Muzică Liszt Ferenc din Budapesta, bursier Kodály Zoltán, ne-a propus prelegerea cu titlul Bartók şi colindele româneşti, prin care a prezentat rolul colindelor în creaţia compozitorului Bartók, respectiv ecoul componistic al colindelor asupra creaţiei compozitorilor români şi maghiari de după Bartók. Au urmat exemple muzicale cu pianista Bálint Réka, ce a oferit apoi şi extrase din ciclul Mikrokozmosz, şi 3 rondouri.

După o scurtă pauză, Maratonul a continuat cu opusuri de dificultate, mai exact 3 burleşti, 2 dansuri româneşti, Suita op 14, Sonata pentru vioară solo, Rapsodia nr 1 pentru vioară şi pian, şi Sonata pentru pian. Deja în acest calup muzical, stilul romantic mai timid a evoluat vertiginos către expresionism, creând o încărcătură emoţională ce a necesitat o ultimă pauză de respiro.

Pianista Munkacsi Dora a încheiat Maratonul cu un amplu program, prin prezentarea integrală a celor 15 cântece populare maghiare, urmând apoi a încununa stilului expresionist bartókian prin lucrări compuse în ultima perioadă a vieţii compozitorului: piesele Allegro Barbaro, Improvizaţii pe cântece populare maghiare şi suita Szabadban (În aer liber).

Pe lângă artiştii deja nominalizaţi, trebuie să mulţumim şi celorlalţi muzicieni, ce au răspuns invitaţiei institutului cu deosebită bucurie: Filip Zsombor – chitară, Ambrus Sándor, Andra Demidov, Cătălin Răducanu, László Berta-Bianka, Ioana Ionescu, Dolores Chelariu – pian, Aron Cavassi şi Alexandra Tănase – vioară, Filip Dorka şi Daniela Valerica Munteanu – voce, Ioana Ghioc, Filip Ignác şi Elida Elena Tîrţopan – flaut. În parcurgerea acestui Maraton ne-a fost alături renumitul critic muzical, doamna Ecaterina Stan.

Iată aşadar, am putut asculta câteva ore de muzică extrem de relevantă stilistic a compozitorului Bartók Béla, o personalitate marcantă a culturii maghiare şi unul dintre cei mai importanţi compozitori ai secolului XX. El este cel care a determinat evoluţia istoriei muzicii europene prin cel mai amplu proces de culegere şi înregistrare pe fonograf a miilor de melodii populare (aproximativ 10.000), pe care le-a şi integrat în mare parte, pe cât posibil, în muzica cultă a secolului XX, realizând o mixtură inedită şi extrem de apreciată prin înveşmântarea melodiilor în armonii moderne şi stil expresionist specific, în cea mai mare parte a creaţiei sale.

Sperăm desigur la mai multe astfel de evenimente în viaţa culturală bucureşteană şi naţională, iniţiativa Institutului Balassi fiind una pe deplin lăudabilă, fapt pentru care îi suntem recunoscători minunatei echipe organizatorice.

             George Rizea

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s