Muzica sacră a Europei. Cehia

Standard

SaintVitusCathedralPragueCehia este una dintre cele mai puțin religioase națiuni ale globului – mai mult de 45% din populaţie declarând la ultimul recensământ că nu practică nicio religie. Doar 10% din populaţie este romano-catolică. În ceea ce priveşte muzica religioasă, cel mai vechi imn datează din secolul 10, un Doamne, miluieşte.

Lirica populară a influenţat considerabil muzica sacră de pe teritoriul Cehiei. Influenta muzicii tradiţionale se face resimţită de timpuriu în cântecele legate de Fecioara Maria, aşa-numitele „plânsete marianice”.

Pe timpul domniei Împăratului Carol al IV-lea (1346-1378), arta muzicală se dezvoltă considerabil pe teritoriul Cehiei. Praga devine capitala Sfântului Imperiu Roman; în mănăstirile din Praga este permis din nou serviciul religios în limba slavonă, iar în anul 1348 este fondată Universitatea din Praga, care devine un centru cutural major al Europei.

La baza multor melodii tradiţionale cehe se afla dansul, cântările având o mobilitate deosebită, dinamism şi vioiciune, precum şi o foarte liberă împărţire a frazei – alternând structuri de două, trei şi uneori cinci măsuri, în funcţie de caracterul textului şi al melodiei.

Mişcarea husită a contribuit la fixarea multor trăsături naţionale. Jan Hus şi adepţii săi solicitau oficierea serviciului religios în limba naţională, eliminându-se limba latină din structura cultului romano-catolic). Cântecele utilizate de partizanii lui Jan Hus erau străvechi cântări populare cehe, monodii simple, fără ornamentaţii complicate; astfel s-au născut imnurile husite şi cântecele corale de masă – cu text religios dar tempo şi ritm de cântec de luptă.

Polifonia se dezvoltă în sincronie cu celelalte centre europene.

 

Compozitori contemporani

Ladislav Vycpálek: České Requiem: Smrt a spasení (Czech Requiem: Death and Redemption)

Václav Kaprál: Česká mše

Jaromír Weinberger: Bible Poems; 6 Religious Preludes – solo orgă

Iša Krejčí: Sacred Carols Sung During Christmas-time (Koledy posvátné v čas vánoční)

Emil Hlobil: Panachida, Apotheosis for mixed voices a cappella (1971)

Luboš Fišer: Requiem (1968)

Ilja Hurník: Noé (Noah), Oratoriu pentru tenor, cor mixt şi orchestră (1959); text biblic

Antonín Tučapský: Te Deum, Stabat Mater

Petr Eben: Prague Te Deum, 1989 (pentru cor mixt, 4 instrumente de alamă, timpani şi orgă

Jiří Teml: Mysterium sacrum (2005), orgă solo

Otomar Kvěch: Alleluja pentru voce şi orgă (1996), Requiem pentru solişti, cor de copii, cor mixt, orgă şi orchestră (1992), Missa con Viola Obligata pentru cor mixt, violă, orgă şi orchestră (1998)

Sylvie Bodorová: Juda Maccabeus, Oratoriu pentr soprană, tenor, bariton, trei recitatori, cor de copii, cor mixt şi orchestră mare (2002)

*

Sylvie Bodorová, Juda Maccabeus I. Šofary

*

Jiří Teml – Laudate Dominum

 Veronica Anghelescu

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s