Clasicismul vienez la Cluj-Napoca

Standard

În cea de a doua jumătate a lunii februarie, Filarmonica de Stat Transilvania și-a delectat publicul cu una dintre cele impresionante lucrări ale repertoriului vocal-simfonic. Sub bagheta dirijorului Jan Stulen, corul și orchestra filarmonicii au interpretat Simfonia a IX-a în re minor, op. 125 de Ludwig van Beethoven. Concertul i-a avut soliști pe Paula Iancic (soprană), Orsolya Veress (mezzosoprană), Cristian Mogoșan (tenor) și Marius Boloș (bas), pentru cea de a patra parte a simfoniei.
Considerată de unii chiar cea mai mare bucată muzicală compusă vreodată, Simfonia a IX-a de Beethoven a fost prima lucrare simfonică ce a integrat vocea umană alături de orchestră. A fost finalizată în 1824, cu doar trei ani înaintea morții compozitorului. Din acest punct de vedere, ea poate fi considerată testamentul său artistic, cu atât mai impresioant cu cât Beethoven era deja complet surd în perioada respectivă.
Probabil din cauza faptului că în data de 19 s-a cântat doar Simfonia în re minor, dirijorul Jan Stulen a optat pentru un tempo mai așezat decât m-aș fi așteptat. Pe cale de consecință, unele detalii – subtilități de limbaj – au fost mai ușor sesizabile, însă în același timp alte porțiuni și-au pierdut din vigoare și măreție (în special în partea a patra).
Corul Filarmonicii, pregătit de dirijorul Cornel Groza, a însoțit minunat cvartetul de soliști, interpretând clar și articulat textul în germană, integârndu-se totodată în atmosfera generată de lucrare. Aceasta a fost cântată în stil, tensiunea și dramatismul mesajului fiind minunat redate de către artiști. Din punct de vedere textual, partea corală este scrisă pe versurile poetului Friedrich Schiller. Conținutul acestora are un impact puternic, întrucât vorbește despre prietenie, fraternitate indiferent de apartenența națională, unificarea întregii umanități într-un singur popor ceresc.
Atât corul, cât și soliștii s-au lăsat pătrunși de datoria de a fi solitori ai unei asemenea bucurii (idealul atemporal al păcii eterne). S-a remarcat de departe pregătirea lor de artiști lirici, precum și faptul că trei dintre ei activează de ceva vreme pe scena Operei Naționale din Cluj-Napoca – Cristian Mogoșan (tenor) și Marius Boloș (bas) –, respectiv pe scena Operei Maghiare din același oraș – Orsolya Veress (mezzosoprană). Soprana Paula Iancic, cea mai tânără dintre cei patru soliști, dispune de o bogată activitate concertistică – pe lângă talent –, fiind o promisiune pentru viitoarele mari scene ale țării și nu numai.
La finalul spectacolului, publicul a elogiat prestația tuturor artiștilor, aplaudând minute în șir în semn de apreciere.

Diana Săsărman

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s