Iraclie Porumbescu, secretar de redactie si colaborator la gazeta Bucovina

Standard

1

Familia Paul Leu in Hawaii

Iraclie Porumbescu, secretar de redactie  

și colaborator la gazeta Bucovina

 

Bucovina, Gazetă românească pentru politică, religie și literatură (Romänische Zeitung für Politik, Kirche und Literatur) a fost tipărită la Cernăuți, în limbile română și germană, folosindu-se trei grafii (chirilică, gotică și latină) și având ca redactori responsabili pe: George și Alecu Hurmuzaki, iar ca secretar de redacție pe Iraclie Porumbescu.

 

Gazeta Bucovina a apărut la 4 octombrie 1848, în momentul când oamenii politici conservatori din Muntenia, Moldova și Transilvania, impulsionați de cele trei imperii megieșe, au stăvilit tendința spre europenizare a românilor de pretutindeni, înăbușind efectele produse de revoluția pașoptistă, suprimând organele ei de presă, iar pe susținătorii curentului novator occidental i-au arestat, condamnat sau expulzat.

 2

 Bucovina, Nr. 2. Cernăuți, luni, 11 octombrie. 1848.

 

Țara Fagilor a atras și atrage pe românii de pretutindeni, prin frumusețile naturale și vestigiile trecutului, „prin fireștile legături a unei aceleași naționalități, a istoriei, a religiei, a năravurilor și a multor altor relații de trebi și de familii”, se preciza în Bucovina, din 15/27 aprilie 1849.

Așa că, nu e de mirare când, printre colaboratorii consanți ai ziarului de la Cernăuți, aflăm, alături debucovinenii: Eudoxiu, Gheorghe, Alexandru și Constantin Hurmuzaki, Iraclie Porumbescu, pe moldovenii: Vasile Alecsandri, M. Kogalniceanu, C. Negri, V. Pogor, pemuntenii: Dimitrie Bolintineanu, V. Cârlova și pe ardeleni: Andrei Șaguna, George Barițiu și Aron Pumnul.

“Foaia noastră va fi, se specifica în articolul program, defensorul intereselor naționale, intelectuale și materiale ale Bucovinei, reprezentantul dorințelor și năzuințelor lui, organul lucrărilor și suferințele lui…

Autonomia provincială, întreg și nemărginit progres, în toate ramurile activităților omenești, acestea sunt principiile noastre, pe care foaia noastră […] nu le va pierde din vedere”2.

Pornind de la obiectivele programului revoluționar bucovinean, sintetizat în Petițiunea Țării [Bukowinaer Landspetition], stimulați de refugiații din Moldova și Transilvania și, mai ales, de experiența gazetărească a lui Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri, frații Hurmuzaki au scos, pe cheltuiala lor, un organ politic săptămânal, ce urmărea mobilizarea românilor din partea detrunchiată a Țării de Sus și de aiurea, la lupta pentru realizarea autonomiei politice, administrative și pentru a convinge, pe străini, de justețea  revendicărilor lor.

Comunitatea de aspirații și idei dintre Iraclie Porumbescu, Vasile Alecsandri și Aron Pumnul s-a cimentat, mai ales, în timp ce lucra, în redacția  Bucovinei, care se edita în casa lui Eudoxiu Hurmuzaki, din Cernăuți, pe unde, pentru scurtă vreme, a trecut și George Barițiu.

Datorită faptului că autoritățile din Moldova și consulul Rusiei, de la Iași, au protestat vehement pe lângă oficialitățile din Viena împotriva gazetei Bucovina, cenzura austriacă, instaurată după înăbușirea revolței maghiarilor și statornicirea “regimului Bach”1, suspendă, pentru o vreme, apariția săptămânalului Bucovina.

3

Secretarul de redactie Iraclie Porumbescu

Pentru a realiza măsura în care Iraclie Porumbescu s-a implicat în miezul evenimentelor de la 1848, este necesar să comentăm nu numai acțiunile sale concrete, faptice, ci și locul pe care l-a ocupat în viața primei gazetei românești din ducatul Bucovinei, în calitatea sa de secretar de redacție și colaborator, timp de doi ani.

Gazeta Bucovinei, prin preocupările sale: istorice, lingvistice, literare, politice, culturale și de altă natură, prin dezbaterea unor probleme și din alte provincii locuite de români, depășește aria interesului local, transformându-se, pentru scurtă vreme, într-un ziar al tuturor românilor.

Gazeta cernăuțeană a fost prima publicație din acest perimetru geografic care a tratat evenimentele istorice și culturale de pe poziția ideologiei pașoptiste  și a militat pentru unitate națională. 

În articolul Unirea Moldovei cu Țara Românească3a fost dezbătută, în mod realist, cu ajutorul argumentelor istorice, necesitatea unității politice.

Redacția gazetei vedea revoluția de la 1848 ca pe un proces evolutiv general, legic, firesc al Europei Apusene, condamna cu fermitate amestecul marilor puteri [Rusia, Austria și Turcia] în treburile specifice ale românilor și critica cu vehemență regimul de teroare instaurat, în Moldova, de Mihail Sturdza.

“Abordând o vastă problematică cu privire la revoluția  română de la 1848, redactorii gazetei Bucovina – Iraclie Porumbescu, Aron Pumnul, dar mai ales frații Alecu, Gheorghe și Eudoxiu Hurmuzaki – din motive lesne de înțeles, nu-și semneau niciodată articolele.

Ei dovedesc o temeinică informare și o matură înțelegere a evenimentelor epocale în care sunt antrenați toți românii4.

Ca și reprezentanții Școlii Ardelene, Aron Pumnul și Iraclie Porumbescu au folosit, în apărarea existenții și unității românilor aflați sub vremelnică ocupație străină, pe lângă argumentele istorice, lingvistice și pe cele literare.

În acest sens au fost discutate diverse probleme în legătură cu conservarea și comentarea legilor ce stau la baza evoluției limbilor romanice și a celei române, necesitatea normării graiului strămoșesc și introducerea lui în procesul de instruire și educare a tinerilor etc.

Studiul Neatârnarea limbii românești în dezvoltarea sa și în modul de a o scrie5, în pofida supărătoarelor pumnulisme folosite, a stârnit un viu interes în rândul cititorilor, încât redacția a fost nevoită să înființeze rubrica: Observații la articolul Neatârnarea limbii românești.

În paginile gazetei, cititorii, din diverse provincii și localități [Năsăud, Biharia etc.], au salutat discuția cu privire la stabilirea normelor vorbirii, ale scrierii precum și propunerea ca limba noastră să folosească alfabetul latin pentru a grăbi “ziua mântuirii limbii române din robia buchiască cirilică”6.

Gazeta s-a mai ocupat de discutarea organizării predării limbii române în școală, de organizarea și dezvoltarea învățământului liceal pe teritoriul vremelnic ocupat de Austria, a celui din Moldova [Seminarul de la Socola] și altele.

Alecu Hurmuzaki, într-un articol din 20 decembrie 1848, saluta înființarea catedrei de limbă și literatură laStaas-Obergymnasium din Cernăuți, socotind-o ca fiind “începutul unei politici înțelepte și drepte7 și sublinia că “limba e sufletul naționalităților, mijlocul dezvoltării acesteia și, prin urmare, chemarea bărbatului care să ne-o învețe este atât de importantă, cât și grea, fiindcă se însărcinează cu păstrarea celui mai prețios tezaur al națiunii8.

Mișcarea artistică și cartea românească, necesare cultivării și luminării poporului, nu au scăpat atenției redactorilor gazetei.

Ziarul bucovinenilor recomanda noile apariții lirico-epice ale lui Cezar Boliac, Andrei Mureșeanu, traducerile făcute I. Heliade Rădulescu din literatura universală, Curierul de ambe secse etc., sau comenta aspecte ale mișcării artistice naționale din Bucovina și Moldova.

O cronică dramatică anunța cititorii despre montarea pe scena Tetrului Național din Iași a comediei lui Vasile Alecsandri: Iașii în carnaval, alte articole atacau probleme culturale sau politice, cum ar fi în Jurnalistica în Moldova, O  ochire retrospectivă, Intuițiuni  politice, naționale etc.

Apărută într-un moment crucial, pentru a duce mesajul revoluționar sugrumat, Bucovina, “ajunge a fi, remarca N. Iorga, și o revistă literară cum nu mai era alta, un fel de urmare… a Daciei literare de odinioară9, datorită Foițeicare se tipărea pe a doua jumătate a paginilor și, uneori, continua în Supliment.

Principiile, direcțiile și programul curentului național-popular al Daciei literare au reînviat în paginile literare ale gazetei Bucovina, prin: publicarea unor materiale populare, a unor articole și note folclorice, poezie și proză romantică cu specific autohton, inspirată din creația Marelui Anonim, istorie, obiceiuri, datini, natură.

Militantismul și patriotismul lucrărilor literare originale, mai mult sau mai puțin realizate din punct de vedere estetic, care au apărut în Foiță, au urmărit, constant, trezirea conștiinței de neam, înfăptuirea unității, emanciparea culturală și socială a românilor de pretutindeni.

Folclorul, arhiva nescrisă a poporului, s-a bucurat  de o prețuire deosebită din partea celor patru redactori aiBucovinei și, mai ales, din cea a lui Iraclie Porumbescu.

Publicarea moștenirii orale începe cu o legendă despre întemeiera Bucureștiului, însoțită de un comentariu intitulat: Tradițiile populare românești, semnat: Dr. N., în care se evidenția importanța acestor specii, subliniind că “tradiția populară este cartea deschisă unde se însemnează viața unei națiuni, ce strămoșii [o] lasă nepoților lor ca o moștenire”10.

 

Și pe drept cuvânt, vornicul de la Sucevița a reușit să-și înfăptuiască visul moștenit, pe cale orală, de la antecesori, deoarece, fiul său,  Iraclie, din pruncie și până la trecerea sa în lumea umbrelor, când a fost ales stareț al Mănăstirii Putna, a considerat lăcașul de veci al lui Ștefan cel Mare și Sfânt ca pe o a doua casă a sa, după cum o va mărturisi nemijlocit, prin activitatea socio-politică, gazetărească, prin proza memorialistică, prin faptele cotidiene etc.

 

 PauL LEU

Kenmore, Washington USA

 

 

 

 

N O T E

  1. Ionel Dârdală,Conștiința națională a românilor bucovineni, înAnuarul Institutului de istorie și arheologie A. D. Xenopol, vol. XII, Iași, 1975, p. 181.
  2. Bucovina, anul I, nr. 1, din 4/16 octombrie 1848, p.1.
  3. Ibidem, nr. 3, p. 23-24.
  4. Mihai Iacobescu,Preocupări de istorie națională în Bucovina:revoluția de la 1848 reflectată în gazeta Bucovina, înSuceava, anuarul Muzeului județean, X, 1983, p. 558.
  5. Bucovina, anul III, 1849, nr. 6, 7, 9, 10, 14, 15, 17, 18, 21, 22, 23.
  6. Ibidem, anul III, 1850, nr. 47, 48, p. 160.
  7. Ibidem, anul I, 1848, nr. 12, p. 81.
  8. Ibidem.
  9. N. Iorga,Istoria literaturii române, vol. III, f. a., p. 20.
  10. Bucovina, anul I, 1848, nr. 8, p. 57.

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s