Un portret de creație la 80 de ani: Oleg Negruța

Standard

 
1Opera compozitorilor din Republica Moldova reprezintă o ofrandă în dezvoltarea artei la hotarul dintre mileniile 2 și 3. În această perioadă „apar în permanență nume noi, se supun unei reînnoiri esențiale reperele stilistice ale muzicii, precum și tematica lucrărilor componistice, este revizuit sistemul genurilor muzicale preferențiale, se însușesc noi mijloace de expresie, iar cele aprobate anterior sunt încadrate într-un context muzical contemporan” [1, p.13].

Spectrul opus-urilor autohtone se distinge printr-o multilateralitate ce suscită admirație, în timp ce autorii încearcă să pătrundă printr-un stil individualizat către ascultător, cel ce reprezintă o verigă a „problemei supraviețuirii „muzicii serioase” în lumea contemporană” [2, p.703]. Ar fi cazul să fie neglijată aprecierea aceste reușite, în contextul unui univers cu posibilități nelimitate datorită progresului tehnic și descoperirilor științifice realizate de omenire.

În această ordine de idei, componistica națională se poate mândri cu un șir de generații de creatori, care, prin lucrările lor, au încercat de-a lungul timpului să asigure continuitatea și ascendența unor autentice realizări autohtone. Unul dintre aceștia este Oleg Negruța – muzician tentat să exploreze toate genurile muzicii simfonice, vocal-simfonice, instrumentale și vocale de cameră, dar și ale muzicii pentru copii.

Venit pe lume între cele două războaie mondiale – născut în 6 august 1936 (după unele surse 1935) în Odesa (Ucraina) – octogenarul Oleg Negruța a absolvit în 1960 clasa de vioară a profesorului Pavel Melamed de la Tehnicumul de muzică din localitatea natală. Sosit în Chișinău mai târziu, acesta devine discipol în clasa compozitorului Solomon Lobel la Conservatorul de Stat din Chișinău și absolvește în 1970, același an în care devine membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova.

Deja în perioada studiilor muzicianul își începe activitatea pedagogică în cadrul Școlii de Arte „Alexei Stârcea” din Chișinău, iar între 2003-2006 acesta profesează și la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. De-a lungul carierei sale componistice, Oleg Negruța obține mai multe premii de creație ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Moldova, iar din 1993 deține titlul de Maestru în Artă al Republicii Moldova.

Repertoriul compozițiilor este unul impresionant și numeros. Multe creații îi sunt incluse în programele de concert și în cele didactice, altele sunt date deja uitării (datorită programului conținut cu un caracter strict social-politic). Însă, o bună parte dintre acestea, editate sau în manuscris, prezintă un deosebit interes pentru cercetările muzicologice. Mai jos este prezentată o listă aproape completă a lucrărilor compozitorului Oleg Negruța, acestea find enumerate după anii de apariție și genurile abordate:

  • Muzică vocal-simfonică:
  • Opereta Mănușa albastră, libret de G. Dimitriu (1967);
  • Cântec-imn despre Lenin Patria ta al tău nume (1970);
  • Odă lui Octombrie (1975);
  • Odă-imn consacrată aniversării a 60-a a lui Octombrie (1977);
  • Cantată pentru cor școlar, versuri de L. Nuzman (1978);
  • Plai înfloritor, versuri de V. Teleucă (1978);
  • Partidul – poartă spre soare, versuri de I. Gheorghiță (1980);
  • Cântec-odă despre Lenin, versuri de P. Crueniuc (1980);
  • Odă despre Lenin, versuri de A. Negriș (1981);
  • Patria mea: odă, versuri de P. Zadnipru (1984);
  • Octombrie și Lenin: odă pentru orchestră simfonică, cor și solist (1986);
  • Cântecul vierului, versuri de Gh. Ciocoi (1986).
  • Muzică simfonică:
  • Suită în patru părți pentru orchestră de coarde (1980);
  • Imnul pentru republică, pentru orchestră simfonică (1981);
  • Fantezie pe temele The Beatles, pentru orchestră de cameră (2005).
  • Muzică concertantă:
  • Scherzo pentru orchestră (1965);
  • Parafraze pentru orchestră (1966, 1969, 1971, 1972, 1975, 1976);
  • Concert pentru saxofon (1970);
  • Doina – Fantezie de concert pentru saxofon (1970);
  • Piesă de concert pentru saxofon alto (1974);
  • Elegie pentru orchestră (1975);
  • Buna dispoziție pentru trombon și orchestră (1975);
  • Andante: romanță pentru corn și orchestră (1981);
  • Baladă pentru trombon și orchestră (1982);
  • Elegie pentru clarinet și orchestră (1985);
  • Concert nr.1 pentru clarinet și orchestră de coarde, în 3 părți (dedicație fiului Alexandru Negruța, 1986);
  • Concerto grosso pentru flaut, vioră, violoncel, clavecin și orchestră de coarde (1986);
  • Nocturnă pentru nai și orchestră (1986);
  • Concert pentru trombon și orchestră simfonică (1987);
  • Serenadă pentru nai, cor și orchestră (1987);
  • Concert nr.1 pentru corn și orchestră de coarde, în 3 părți (1988);
  • Concert pentru soprano coloratură (1989);
  • Variațiuni pentru clarinet și orchestră de coarde (1989);
  • Concert pentru trompetă și orchestră simfonică (1990);
  • Fantezie pe tema Rapsodiei de George Enescu, pentru clarinet și orchestră de coarde (1991);
  • Concert nr.2 pentru corn și pian (1992);
  • Concert nr.2 pentru clarinet și orchestră de coarde, în 3 părți (1993);
  • Concert pentru contrabas și orchestră simfonică (1997);
  • Vers pentru fagot și orchestră (1997);
  • Două piese pentru clarinet și orchestră de cameră: Melodia, Scherzo (1997);
  • Dublu concert pentru 2 violoncele și orchestră de cameră, în 3 părți (1998);
  • Concert Juvenil pentru pian și orchestră de coarde, în 3 părți (1998);
  • Suită în 3 părți pentru orchestră de coarde (1999);
  • Concert pentru vioară și orchestră de cameră, în 3 părți (dedicație fratelui Valeriu Negruța, 2002);
  • Concert pentru vibrafon și marimba cu orchestră de cameră (2004);
  • Variațiuni pe tema Capriciului nr.24 de Paganini, pentru clarinet și orchestră de cameră (dedicație clarinetistului Simeon Duja, 2005);
  • Vers pentru violă, violoncel și orchestră de cameră (2005);
  • Concert pentru violă și violoncel (2007);
  • Concert pentru fagot și orchestră (2008);
  • Concert nr.3 pentru clarinet și orchestră de coarde, în 3 părți (2009);
  • Concert pentru oboi și orchestră (2009).
  • Muzică pentru orchestră de jazz:
  • Suita tinereții (1968);
  • Suită Dimineața, Ziua, Seara, Noaptea (1982);
  • Fantezie-parafrază pentru vioară și orchestră (1982);
  • Vals pentru chitară și orchestră (1982);
  • Baladă pentru saxofon alto și orchestră (1982);
  • 5 piese (1982).
  • Muzică pentru cor:
  • Preludiu și Fugă (1975);
  • Soare octombrin, versuri de S. Ghimpu (1975);
  • Senin ți-e cerul (1975);
  • Patrie iubită, versuri de P.Cruceniuc (1975);
  • 25 de cântece pionierești pentru cor de copii (1975);
  • 20 de cântece pentru cei mici (1977);
  • Cântec despre pace pentru cor mixt a cappella, versuri de A. Ciocanu (1980);
  • Slavă ostașilor: poem pentru cor mixt a cappella, versuri de A. Negriș (1981);
  • Piese pentru cor mixt pe versurile poeților moldoveni A. Ciocanu, A. Gujel, A. Mironov, P. Boțu, G.Vieru (1983);
  • Fantezie pe teme ale cântecelor despre război, pentru cor de băieți și pian (1984);
  • Creații corale pe versuri de poeți moldoveni (1987);
  • Cântece populare pentru cor a cappella (1995).
  • Muzică instrumentală de cameră:
  • Piese pentru pian (1962, 1963);
  • Piese pentru violoncel și pian (1964, 1974);
  • Intermezzo pentru clarinet (1965, 1973, 1975);
  • Melodie pentru corn și pian (1967);
  • Intermezzo pentru flaut (1967, 1974);
  • Piese pentru trompetă (1969, 1970, 1973);
  • 2 piese pentru cvartet de coarde (1970);
  • Suită polifonică pentru pian (1973);
  • Preludiu și Fugă pentru pian (1973);
  • Simfonietă pentru copii pentru orchestră de cameră (1974);
  • Suită polifonică pentru cvartet de coarde (1974);
  • Suită pentru 4 tromboane (1975);
  • Scherzo (1976);
  • Baladă pentru vioară și pian (1977);
  • Poem pentru vioară și pian În memoria lui I. Soltîs (1977);
  • Suită pentru cvartet de coarde (1978);
  • 3 piese pentru cvartet de coarde (1980);
  • Impromptu pentru violoncel și pian (1980);
  • 3 piese pentru violoncel și pian (1981);
  • Rondo pentru clarinet și pian (1982);
  • Piese pentru vioară, violoncel și pian (1982);
  • Piese pentru clarinet și pian (1982);
  • Parafrază pentru ansamblu de violoniști și pian (1982);
  • Bătuta pentru vioară și pian (1982);
  • Fantezie pe temele cântecelor despre Chișinău de Oleg Negruța, pentru clarinet și pian (1982);
  • Duet pentru 2 violine (1983);
  • 2 piese pentru flaut și pian (1983);
  • Impromptu pentru trompetă și pian (1985);
  • Intermezzo pentru flaut (1985);
  • Baladă pentru nai cu ansamblu de vioară și pian (1985);
  • Culegere de piese pentru acordeon (1986);
  • Ciclu de piese pentru pian Album pentru copii (1986);
  • Ciclu de piese violonistice (1987);
  • Piese pentru cvartet de coarde (1987);
  • Concerto grosso pentru flaut și orchestră de cameră (1987);
  • Sextet în 3 părți pentru suflători (1988);
  • 3 piese pentru brass-quintet (1988);
  • Duete pntru clarinet și fagot (1989);
  • Duete pentru clarinet și flaut (1989);
  • 3 duete pentru pian: Vals de concert, Impromptu, Ragtime (1989);
  • Piese pentru brass-quintet (1989);
  • 2 fantezii pe teme populare pentru brass-quintet (1990);
  • Scherzo pentru violoncel și pian (1990);
  • Album pentru copii pentru pian (1990);
  • Șapte piese pentru saxofon alto și pian (1991);
  • Jazz-vals pentru brass-quintet (1991);
  • Intermezzo pentru brass-quintet (1992);
  • Sonata nr.1 pentru clarinet și pian (1992);
  • 2 piese pentru clarinet și pian: Vocaliză și Moment muzical (1992);
  • Trio pentru clarinet, corn și pian (1993);
  • Album pentru copii pentru vioară și pian (1993);
  • 5 piese pentru trompetă, tubă și ansamblu de corni (1993);
  • Fantezie-parafrază pentru brass-quintet (1994);
  • Fantezie-parodie pentru brass-quintet (1994);
  • Piese pentru copii (clase de liceu) pentru pian (1995);
  • 3 Parafraze pentru vioară și pian (1996);
  • Impromptu pentru saxofon alto și pian (1997);
  • 3 piese pentru flaut și pian (1997);
  • Impromptu pentru clarinet și pian (1999);
  • 4 piese pentru fagot și pian (1999);
  • Sonata nr.2 Romantică pentru clarinet și pian (2000);
  • Improvizație pentru clarinet solo (2000);
  • Burlescă pentru flaut și pian (2001);
  • Impromptu pentru oboi și pian (2001);
  • Duet pentru două clarinete (2001);
  • Blues – piesă pentru clarinet și pian (2001);
  • 2 piese pentri saxofon alto și pian: Baladă și Vals (2001);
  • Rondo pentru trompetă și pian (2002);
  • Duet pentru corn și pian (2002);
  • 2 piese pentru vibrafon și ansamblu instrumental: Nocturnă și Impromptu (2003);
  • Parafrază –Variațiuni jazz pe pe tema Capriciului nr.24 de Paganini pentru clarinet și pian (2004);
  • Sextet de clarinete (2005)
  • Trio pentru vioară, violoncel și pian, în 3 părți (2005).
  • Muzică vocală de cameră:
  • Ciclul din 10 cântece pe versuri de I. Pavlov (în rusă, 1980);
  • 2 romanțe pentru voce și pian pe versuri de M. Roman și P. Zadnipru (1981);
  • 10 cântece pentru voce și pian (1982);
  • 3 romanțe pentru voce și pian (1982);
  • 5 cântece pe versuri de V. Omov (în rusă, 1983);
  • Traurnaia stena, Soldatka, Moi gorod pentru voce cu orchestră (1983);
  • 4 cântece pe versuri de P. Zadnipru (1983);
  • 2 romanțe pe versuri de R. Olșevschi: Dve ptițî și Șarmanșcik (1984);
  • 6 cântece pentru voce și pian (1984);
  • 2 balade pentru voce și pian (1984);
  • Ciclu pe versuri de A. Gujel (1987);
  • 20 de cântece pe versuri de I Pavlov (1987);
  • Romanțe pe versuri de K. Semionovski (1987);
  • Balada Celor vii pe versuri de V. Omov (1987);
  • Întoarcere pe versuri de A. Malașenko (1987);
  • Ciclu vocal Pânza roșie de speranță pe versuri de I. Pavlov (peste 100 de creații, 1987);
  • 3 romanțe pentru voce și pian pe versuri de M. Eminescu: Ce e amorul?, Te duci și Doi aștri (1993);
  • 2 romanțe pe versuri de E. Asadov și A. Pușkin (în rusă, 1996).
  • Muzică pentru copii (inclusiv și Muzică la spectacole pentru copii):
  • Scufița Roșie (1979);
  • 4 cântece pentru copii pe versuri de A Ciocanu (1980);
  • Cântece pentru copii pe versuri de I. Iachimov și A. Ciocan (1988);
  • Cățelușul zburător de A. Strâmbeanu(1981);
  • Iepurașul încrezut de S. Mihalkov (1981);
  • Ceasul fermecat de K. Ilinski (1981);
  • La răscruce (1981);
  • Rățușca murdară (1982);
  • Salut, maimuță! (1984);
  • Cimilituri muzicale pe versuri de V. Codiță: Carte, Păpădia, Pește, Brotac, Căluțul și Camionul (1990).

După cum se poate observa – deși această listare nu este una exhaustivă – Oleg Negruța se lasă tentat să practice în egală măsură toate genurile muzicii atât simfonice, vocal-simfonice, instrumentale și vocale de cameră, de muzica pentru copii (motivat de cariera sa pedagogică la o școală de artă), dar și de cele concertante: a compus peste zece concerte pentru diferite instrumente, mai cu seamă pentru cele aerofone: flaut, oboi, clarinet, corn, trompetă, trombon, fagot.

Tot în baza listei de mai sus se poate constata că autorul nu  neglijează absolut deloc instrumentele clasice – vioara, violoncelul, pianul –, dar de o atenție sporită se bucură cele aerofone din lemn și alămuri și chiar instrumentele de percuție (vibrafonul și marimba). Pentru instrumente aerofone, în special pentru clarinet, începe să compună spre sfârșitul anilor ʼ80, unul dintre motive fiind dorința de a susține debutul carieristic al fiului său Alexandru (clarinetist). Acestuia îi sunt dedicate o seamă de creații pentru clarinet apartenente diferitor genuri muzicale. Dar printre personalitățile cărora Oleg Negruța le închină în semn de omagiu sau afecțiune careva lucrări se înscriu și fratele Valeriu Negruța, acordeonistul Eugen Negruța, clarinetiștii Simeon Duja, Sergiu Mușat și Igor Zantokov ș.a.

Avându-se în vedere parcursul activității componistice, se poate vorbi oarecum și despre o eventuală periodizare. Până în anii ʼ80 Oleg Negruța a semnat numeroase compoziții camerale instrumentale și vocale, corale, precum și lucrări pentru orchestrele simfonice, de estradă și jazz. După ʼ80 predomină interesul deosebit față de genul concertului instrumental. Drept punct de reper în scopul periodizării mai poate fi considerată și tematica creațiilor. Cele apărute începând cu sfârșitul anilor ʼ80 se găsesc aproape într-o deplină antiteză față de lucrările „sovietice” anterioare dedicate „Patriei” și cultului leninist devenite deja istorie.

Așadar, stilistic vorbind, repertoriul compozitorului este unul complex și eterogen. Muzica acestuia oferă un melanj de direcții și domenii artistice. Or, în principiu, (în afara creațiilor pentru copii și a lucrărilor cu program social-politic) arta academică este completată de inspirația folclorică, lirismul cântecului de estradă și, mai ales, de suflul lejer al jazz-ului. Această asamblare stilistică constituie unul dintre motivele din care lucrările negruțiene prezintă interes atât interpreților cât și publicului ascultător, ultimul fiind nelipsit de la concertele și seratele de creație ale compozitorului din Chișinău și Odesa, orașul natal.

În concluzie, este oportun a se afirma că octogenarul Oleg Neguța reprezintă o pleiadă de compozitori care prin întreaga lor operă muzicală, realizată printr-o evoluţie rectilinie, demonstrează posibilitatea creării unor lucrări reprezentative, pe baza ataşamentului constant la ideea şcolii  profesioniste basarabene.

Referințe bibliografice

 

  1. CIOBANU-SUHOMLIN, I. Repertoriul general al creației muzicale din Republica Moldova (ultimele decenii ale secolului XX). Chișinău: Cartea Moldovei, 2006.
  2. MIRONENCO, E. Concertul instrumental în creația componistică din Moldova. În: Arta muzicală din Republica Moldova: Istorie și modernitate. Chișinău: Grafema Libris, 2009.
  3. CEAICOVSCHI-MEREȘANU, G. Compozitori și muzicologi din Moldova. Chișinău: Universitas, 1992.
  4. http://tinread.usarb.md:8888/tinread/fulltext/expo_tem2/negruta.pdf

 

 

Drd. Natalia CHICIUC,

muzicolog, lector

Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s