Venirea lui Aron Pumnul la Cernăuți

Standard

 

1

Paul LEU

Kenmore, Washington, USA

Contactul junelui Iraclie Porumbescu cu cei aproape cinzeci de paşoptişti, care se adunaseră la Cernauca, după înfrângerea revoluţiei în provinciile locuite de români, a fost benefic şi a produs roade abundente în activitatea, în conştiinţa şi sufletul său.

De la aceştia, tânărul secretar de redacţie a gazeteiBucovina a primit numeroase informaţii în legătură  cu lupta insurgenţilor români şi, mai ales, cu privire la activitatea lui Aron Pumnul care, fiind condamnat la moarte, s-a refugiat în Muntenia.

2

Aron Pumnul

       Deși despre venirea lui Aron Pumnul în Bucovina a scris și G. Sion, fostul elev și succesor la catedră a lui Aron Pumnul, I. G. Sbera, referindu-se la veridicitatea mărturiilor acestuia, e de părere că:

„-Eu, orişicum, cred că adevărul e pe partea părintelui Porumbescu, pe când Sion a luat-o poeticeşte”.

Datorită lui Iraclie Porumbescu, în calitatea sa de martor ocular realist şi participant direct la evenimente, s-au păstrat multe informaţii preţioase ce au fost consemnate, cu lux de amănunte, în proza sa memorialistică.

Din rememorarea Cum a venit Pumnul în Bucovinaaflăm că fugarul iitransilvan, la Bucureşti, s-a îmbolnăvit  de holeră.

Biruit de diaree excesivă, vomitări convulsive, deshidratare, erupții cutanate, dureri, temperatură, frisoane,călătorul fugar a căzut din cale.

Cu mare greu, Aron Pumnul a putut să se târască până la umbra unui gard, iar nişte drumeţi binevoitori l-au trecut peste pârleaz, într-o livadă.

Acolo a zăcut două zile şi două nopţi, şi abia târându-se în patru labe, şi-a putut potoli setea istovitoare cu perele coapte, căzute în jurul său.

Înzdrăvenindu-se, Aron Pumnul a fost arestat în urma intervenţiei făcută de guvernul ungar şi extrădat pe o cale ocolitoare.

3

Casa lui Aron Pumnul, unde au fost găzduiți frații Eminovici și copiii lui Iraclie

În timpul transportului sub escortă, ajungând la Iaşi, paznicii săi l-au făcut scăpat şi el, trecând graniţa în ducatul Bucovinei, pe la Mamorniţa, s-a ascuns printre studenţiiInstitutului Teologic din Cernăuţi.

Primul cu care a luat legătura, deoarece ştia câte ceva de la cei din Iaşi, a fost  Iraclie Porumbescu.

Pe tânărul sucevițean l-a aflat adăpostit într-o chilie izolată din curtea seminarului.

Cum l-a văzut, obosit de drum şi istovit de boală, topit la faţă, cu părul cam demult netuns, cu barba crescută în neorânduială, lui Iracle îi I se făcu milă de suferințele profesorului transilvănean.

Își informă colegii, dete fuga la bucătărie ca să-i aducă ceva de cinat, apoi, trimise pe cineva, cu o scrisoare, la Alecu Hurmuzaki, prin care-i anunța sosirea revoluționarului ardelean.

În timp ce-şi îndeplinea îndatoririle de gazdă, sosi, la poarta Institutului Teologic şi trăsura Hurmuzăcheştilor, însă Aron Pumnul ezita să plece din cauza aspectului jalnic în care se aflau veşmintele şi înfăţişarea sa.

De îndată, Iraclie i-a adus un lighean cu apă, i-a dat un rând de albituri, o pereche de cizme şi paltonul său şi l-a lăsat singur.

Când a venit, după o vreme, să-l conducă la trăsură, Pumnul avea cu totul o altă înfăţişare.

Pe la zece seara, plecară împreună la Cernauca. La intrare au fost întâmpinaţi de Alecu şi conduşi într-un birou mare, unde se aflau vreo cinsprezece emigraţi din Moldova şi Muntenia, printre care şi fraţii Goleşti.

Aici a locuit mai mult timp, chiar şi după ce a fost numit profesor de limbă şi literatură română la Staats-Obergymnasium din Cernăuţi.

Printre studenţii Institutului de Teologie, din Cernăuţi, se statornicise obligativitatea ca pe lângă obiectele de învăţământ, necesare viitoarei profesiuni clericale, să se frecventeze şi cursuri de limbă şi literatură română ţinute de Aron Pumnul, câte două ore pe săptămână, supranumite de programa austriacă “limba ţării”.

Ca umare, studentul suceviţean, în anul şcolar 1849-1850, a promovat ambele cursuri ale întemeietorului istoriei noastre literare, iar la examenele finale a obţinut calificativul eminent, după cum rezultă din următorul certificat de absolvire:

Testymoniu

 

Domnul Iracliu Golembiowski, născut en Suceviţa, en ducatul Bucovina, ascultătoriu de Teologie en anul al IV-lea, cercetând en cursul I, al anului școlastic 1850, prelegerile din limba românească foarte  serguincios, la esamenele publice au reportat clasa eminente, iară-n cursul al II-lea, cercetând prelegerile serguincios, la esamenele publice au meritat clasa eminente, ce se entăreșce pren aceasta.


Cernăuţi, 27 august s. v. 1850

D-or Jos. Nachlowsky

  1. K. Gimn. – Director  

                                          Aron Pumnul

 

  1. R. profesoriu de limba şi literatura romană en Supergimnasyu”18.

 

Având în vedere lucrarea lui Petru Maior Dialog pentru începutul limbei române între nepot şi unchi,Aron Pumnul a conceput şi tipărit, în 1850, lucrareaConvorbire între un tată şi între fiul lui asupra limbei şi literelor româneşti, prin care argumentează latinitatea limbii române şi pledează convingător pentru înlocuirea slovelor chirilice cu literele latine în scrierea română.

La întocmirea broşurii, primul profesor de română a solicitat ajutorul studentului său Iraclie Porumbescu, după cum rezultă din următoarele confesiuni ale acestuia, făcute lui Constantin Morariu:

 

Convorbirea între tată şi fiu, de care pomeneşti în cele despre Pumnul am scris-o amândoi şăzând, ba la un loc, unul lângă altul, ba trimeţându-mi el răspunsurile fiului la întrebările făcute de mine, ca tată”19.

Spre a întări, în conştiinţa învăţăceilor, ideea că limba lor maternă aparţine familiei romanice, Pumnul a inclus în broşura amintită următoarele versurile, din poezia Fata de român, scrisă, în manieră folclorică, de Iraclie Porumbescu:

 

 Eu sunt fată de român.

Numele mi-i Floare.

Mai slăvit ca al meu neam

Nu-i altul sub soare!

4

Carte donată de elevul Mihai Eminescu Bibliotecii Gimnaziștilor din casa lui Aron Pumnul, Cernăuți

România, ţara mea.

Dulce-i mult şi dragă.

Mai frumoşi voinici ca-n ea

Nu-s în lumea-ntreaga!

 

iar pentru a-şi convinge discipolii de necesitatea obiectivă ca limba să îmbrace hainele ei fireşti şi nu din împrumut, a folosit fabula Buchea şi litera, de acelaşi autor.

De la revoluţionarul transilvan, Iraclie  şi-a însuşit numeroase idei, principii, sentimente şi informaţii documentare în legătură cu istoria, limba şi literatura română întocmai ca şi viitorul elev al lui Aron Pumnul, Mihai Eminescu.

Iraclie Porumbescu era considerat de Pumnul şi de amicii acestuia, ca fiind un bărbat ce a făcut servicii literaturii române din acea etapă de dezvoltare şi şi-a “câştigat destule merite însemnate prin lucrările literare de până acum20.

Pentru aceste merite Pumnul l-a solicitat, în 1862, prin intermediul lui I. G. Sbiera, să-i trimită biografia, deoarece “din scrierile Sfinţiei Sale încă s-au luat în Lepturariu nişte poezii, dar biografia […] ne lipseşte21.

Se pare că poeziile: Cerşitoriul, Trândavul, Virtutea, Fluturul, Ştiinţa şi Poetul, incluse înLepturariul rumânesc pentru clasele a III-a şi a IV-a liceală şi semnate “De un sătean” sunt ale lui Iraclie Porumbescu22, deşi în legătură cu atribuirea paternităţii lor s-au născut unele dispute23.

Tomurile Lepturariului rumânesc la care a colaborat Iraclie Porumbescu se numără printre primele antologii de literatură română şi au costituit, pentru numeroasele generaţii educate de Aron Pumnul, un principal izvor de cunoaştere temeinică a valorilor literaturii şi culturii române [din acel moment de dezvoltare], o flacără vie ce a limpezit conştiinţa naţională a românilor aflaţi sub vremelnică ocupaţie străină, o treaptă ce i-a ajutat să păşească spre viitor.

Modestul manual a îndeplinit acea muncă grea, anonimă, cantitativă, dusă de salahorii literaturii noastre şi a creat premizele dezvoltării calitative, marcată de apariţia unor arhitecți ai artei de talia lui Mihai Eminescu sau Lucian Blaga.

5

Mormântul profesorului Aron Pumnul

 Paul Leu

Kenmore, Washington, USA

NOTE

 

  1. Apud: Leca Morariu,Iraclie  şi  Ciprian Porumbescu, vol. I, Ediţie îngrijită de Vasile  D. Nicolescu şi Vasile Vasile, Editura Muzicală, Bucureşti, 1986, p.89.
  2. Ibidem, p. 90.
  3. Scrierile lui Iraclie Porumbescu,ed. cit. p. 20.
  4. Ibidem, p. 21.

22.Aron Pumnul, Lepturariul rumânesc, Tomul II, partea I, Viena, 1863, p. 17-22, 50-52; partea a II-a, 14-15 şi 23-25.

  1. Leca Morariu,Iraclie Porumbescu,Cernăuţi, 1937, p. 9,12 şi Nicolae Cârlan, Iraclie Porumbescu (II), în Ciprian Porumbescu (1853-1883).  Studii  privind  viaţa  şi  opera compozitorului, Editat de Muzeul judeţean Suceava, 1983, p. 112-121.

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s