Relativement en Contrepoint
Chiar, brâncuşieni cu auz total, sunt o sută de ani de la sculptarea Maiastrei şi aproape un an de la Sorana, rebotezată Colocviile de Marţi, relativement que moi meme. Pe strada Jean Louis Calderon, pianul e la parter, power point-ul, la mansardă. Voci fără imagini, imagini fără voci, zeci şi sute, incognito într-un eter de graţie.
24 noiembrie 2009. Lansată cartea Între două lumi de Ben Todică (Melbourne), în prezentarea scriitorilor George Astalos, Nicolae Georgescu, Puşi Dinulescu, Vasile Andru. “Americanii, englezii, israelienii ar da orice să-l aibă pe Eminescu drept act de identitate, iar unii dintre filozofii noştri îl declară irelevant” (Ben Todică). Salonul Literar “Sorana” evoca, in spe, şi se dorea în continuitate cu Salonul Cultural al neuitatei Sorana Coroamă Stanca.
8 decembrie 2009. Eminescu sau exilul au făcut de data aceasta loc, în rostirile convorbitorilor, bucuriei unei traduceri bune: Le vieux garcon par Pouschy Dinulesco, Roman, traduit du roumain par Michel Wattremez, Editions Meronia, Bucarest, 2009. Şi-au exprimat aprecierile: Helene Astalos, George Astalos, Paula Romanescu, Adina Romanescu, George Anca – amfitrionul Colocviilor împreună cu Mihaela Popescu, directoarea aşezământului gazdă -, Horia C. Matei, Mihai Elin, Sorana Georgescu-Gorjan, Noni Cristea, Gabriela Tarabega, Ionel Săvitescu ş.a.. Autorul, marele scriitor Puşi Dinulescu, a citit, împreună cu actriţa Doina Ghiţescu, pagini în română şi în traducere franceză din romanul lansat pentru prima oară într-o limbă străină, precum şi din volume de poezie a sa eruptă prin surpriză în ultimii ani.
Această versiune, considerată reuşită, inclusiv de vorbitorii francezi de faţă, autorul şi-a ascuns-o, aflat la Paris, în casa lui Georges Astalos, prezent acum şi el la Calderon. Edituri franceze i-au refuzat (traducătorului) publicarea din lipsă de “disidenţă”, în timp ce autorul alesese să ignore, printr-o veritabilă poetică inversă, teroarea comunistă, să scrie o poveste de dragoste în Bucureştii studenţiei anilor ’60, anume la asasinarea lui Kennedy. Numai că, romanul publicat în româneşte în 1980, Galaxia burlacilor, are, în traducere, o continuare a iubirii, ca în Dragoste în timpul holerei de Gabriel Garcia Marquez, până la senectute, burlacul narator şi Monica neconsumându-şi-o însă. Voir comunism şi holeră.
Comentatorii s-au transformat în personaje, bărbaţii în bătători de paşi de front, doamnele în îndrăgostite domnişoare bătrâne. De la Eu şi Robert Calul (inclusiv numele teatrului său particular din anii ’90) la Gaşca şi diavolul, cărţile sale se însumează într-o comedie unică, de eros ironic, boemă şi dramatism pierrotesc, poate şi cabotin, de genul personajului jucat de Laurence Olivier. Oricum, colocviile s-au transfigurat şi prin vizionarea filmului dinulescian (termenul meu) Nuntă cu sirene, când se insinuaseră în trăirea noastră (artistică dejament) şi Irina Petrescu, Mitică Popescu, Ernest Maftei. Deosebit de un Edgar Wallace, care-şi transforma piesele în romane, Puşi Dinulescu şi-a bricolat din filmu-şi piesa Nunta lui Puiu ce se joacă la Craiova şi Piteşti (“sunt un dramaturg de provincie”). Ba încă, săptămâna trecută, a fost o reprezentare-lectură la cenaclul metropolitan condus de Mircea Micu, a ultimei versiuni din Adevărata casă cu ţoape. Ca într-un eroism stilistic, de recunoscut tot printr-o sacrificială receptare, Puşi Dinulecu s-a plâns, în Calderon, că nu l-a înjurat nimeni. Nu-i ajunsese că-l făcusem pornograf. Dar şi Astaloş, că nu există pornografie, că, altfel, ar fi desfiinţată jumătate din literatura universală.
19 ianuarie 2010. Eminescu, la a 160-a aniversare, recitat în original (Vasile Menzel) şi în latină (Rodica Paliga), sanscrită (Florina Dobre-Brat), franceză (Elisabeta Isanos, Paula Romanescu), engleză (Sorana Georgescu-Gorjan), cehă (Sorin Paliga). Nicolae Georgescu devine preşedinte de onoare al Academiei Internaţionale Mihai Eminescu.
30 martie 2010. După colocviul dedicat Bucureştiului, Târgovişte, vechea Capitală a Ţării Româneşti / Valahia, este prezentă prin producţia literară postmodernă cunoscută ca Şcoala de proză de la Târgovişte reprezentată de Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Costache Olăreanu, Tudor Ţopa, precum şi prin Societatea Scriitorilor Tîrgovişteni (autori şi cărţi). O manieră de a nu discrimina nici „provincia”, nici „Capitala”. Invitaţi: Mircea Horia Simionescu, scriitori târgovişteni şi bucureşteni, critici literari. Au fost lansate cărţi publicate de editura Bibliotheca din Târgovişte: Mircea Horia Simionescu, Asaltul locului comun; George Anca, Târgovişte – India; Mihai Stan, Confreria; Tudor Cristea, De la clasici la contemporani; George Coanda, Heliadeana. Ipostaze de geocivilizatie romaneasca; Florea Turiac, Neuronii somnambuli; Emil Staneascu, Liberus; Dan Giju, Şi pace va fi in inima mea; Ion Mărculescu, O iubesc enorm, domnule judecător; Nicolae Ionel, Scrisori din timpul anului; Toma George Veseliu, Sonetele lui Petru Cercel; Nicolae Scurtu, Scriitori dâmboviţeni Corin Bianu, Agremin şi încă ceva; Victor Petrescu, Târgovişte. Călători străini. Cronicari.
27 aprilie 2010. Indianişti români de ieri şi de azi.”Indianistica românească înseamnă pentru mine şi cele trei cărţi ale lui Mircea Itu, şi volumele lui Vasile Andru şi eseurile de indoeminescologie ale lui George Anca, eruditele studii ale lui Liviu Bordaş, şi recentul jurnal din India al Mihaelei Gligor, alăturat altor jurnale de călătorie, ce ne aduc aproape nu doar parfumul exotic al Indiei, ci şi cate ceva din sufletul “Indiei eterne” (Mircea Handoca).
25 mai 2010. Dante – Hugo – Blaga & lectură poetică IV Festival Internacional „Palabra en el mundo”. Participanţi: George Astaloş, Toma George Maiorescu, Elisabeta Isanos, Valeria Sitaru, Puşi Dinulescu, Vasile Menzel, Lucia Negoiţă, Elena Liliana Popescu, Mihaela Albu, Dan Anghelescu, Baki Ymeri, Nicu Dascalu, Felix Sima, Ion Andreiţă, Adrian Bucurescu, Gheorghe Neagu, Daniela Iordache, George Coandă, Emil Stănescu, Dan Gâju, Ion Lazu, Cristi Pantelimon, Mircea Coloşenco, Gabriela Tarabega, Ofelia Ichim, Sorana Gorjan, Rodica Paliga, Paula Romanescu, Sorin Stratilat, Muşata Mucenic, Veronica Anghelescu, Viorica Onişoru, Dan Mateescu, Gheorghe Lupaşcu.
Reprezentanţi ai unor entităţi culturale şi specialişti în studiul operelor marilor aniversaţi tentează o abordare atât la nivel european cât şi românesc-universal (Dante şi Hugo în România, Blaga în lume). De la Evul Mediu la Renaştere, de la Romantism la Expresionism, scriitori, comparatişti, traducători, actori, profesori, studenţi şi elevi vor exprima relaţia sacră cu marea creaţie perenă. Din program: Veronica Anghelescu, Vasile Menzel: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii; Lidia Lazu: Vreau să joc; Lucia Negoiţă: Dante în tălmăcire românească; Mircea Coloşenco: Hugo în România; George Anca: Zalmoxe-Eminescu-Blaga; George Astaloş: Blaga în „Sud”; Toma George Maiorescu: Blaga, ultimul an la catedră; Cristi Pantelimon: Poetul sociolog între Platon şi Blaga;
29 iunie. În noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), animalele stau de vorbă, răsare floarea albă de ferigă, se culege verbina, se atârnă crengi de arţar la uşi şi la ferestre, se mănâncă turte din aluat cu flori de soc. Tradiţii şi autori faimoşi - e.g. Cantemir, Sadoveanu, Eliade, Vulcăneascu – ne dau întâlnire cu ielele, sânzienele, frumoasele, sfintele, măiestrele, măiastrele, mândrele, şoimanele, şoimăriţele, vântoasele, dânsele, milostivele, milostivnicele, miluitele, zânele, rusaliile, drăgaicele, domniţele, puternicele, nagodele, samovilele, vâlvele, iezmele, irodiţele, muşatele, fetele codrului, împărătesele văzduhului.
Scriitori, artişti, folclorişti, antropologi vor aduce la zi, în Cap de Vară, sub semnul zilei Sfântului Ioan Botezătorul, mesaje din viaţa fără sfârşit a poporului român, la unison cu Măiastra lui Brâncuşi.
Invitaţi: Corina Bistriceanu, Irina Ghinescu, Sorana Gorjan, Ion Gheorghe, Justin Marchiş, Toma George Maiorescu, Ion Manzat, Gheorghe Istrate, Ion Andreiţă, Ion Ghinoiu, Adrian Bucurescu, Ion Filipciuc, Marin Marian Bălaşa, Ioan Şt. Lazăr. În program: Ben Todică: Maistra lui Brâncuşi la Antipozi; George Anca: Multiculturalismul românilor din diaspora; Toma George Maiorescu: Arhetipuri mişcătoare; Sorin Stratilat: Datini româneşti în Diaspora din SUA; Gheorghe Lupaşcu: Căluşul din Gropeni; Tiberiu Sebastian Văduva: Gândurile noastre sunt gândite de altcineva. Ben Todică şi Gheorghe Lupaşcu devin vicepreşedinţi ai Societăţii de Etnologie din România şi Diaspora.
20 iulie 2010. Numită de Nicolae Iorga „maica Ţării Româneşti”, Brăila, „starea de legendă a Dunării” (Fănuş Neagu), magnetizează sensibilitatea cultural-ştiinţifică prin personalităţi intrate în conştiinţa naţională şi universală precum Haricleea Darclee, Panait Istrati, Nae Ionescu, Anton Dumitriu, Vasile Băncilă, Ilarie Voronca, Mihail Sebastian, Perpessicius, Petre Andrei, Ana Aslan, Ştefan Hepites şi atâţia alţii. Şi-au dat întâlnire creatori din mai multe generaţii, atât din Brăila, cât şi din Bucureşti, printre vorbitori aflându-se: Constantin Gherghinoiu, Vasile Andru,Zamfir Bălan, Valeriu Sârbu, Ionel Cândea, Gheorghe Lupaşcu, Nicolae Grigore Mărăşanu, Luminiţa Dascălu, Nicuţa Bejan, Valentina Balaban, Adelina Pop, Lucian Chişu, Viorel Mortu-Coman, Stere Bucovală, Vasile Datcu, Vasile Gaiţă, Ioan Cârâc, Aurel Buricea, Valeriu Mititelu, Marian Marinescu, Milica Gasparic, Valeriu Perianu, Dumitru Barău, Tiberiu Sebastian Văduva.
În program: Ionel Cândea: Brăila, maica Ţării Româneşti; George Anca: Mihai Eminescu, Nae Ionescu, Mihail Sebastian; Zamfir Bălan: Posteritatea lui Panait Istrati; Vasile Menzel: Actori brăileni: Nicolae Grigore Mărăşanu: Leviatan extins; Valentin Popa: Vasile Băncilă şi regionalismul culturii europene; Constantin Gherghinoiu: Perpessicius şi tinerii cercetători; Gheorghe Lupaşcu: Întâlniri cu Anton Dumitriu; Lucian Chişu: Spirit brăilean în literatura de ieri şi de azi; Vasile Andru: Destinul revelat al poetului tânăr; Milica Gasparic: Fiul meu Ronald; Ioan Cârâc: Semiotică brăileană; Tiberiu Sebastian Văduva: Domniţa Brăiliţei; Vasile Gaiţă: Brăila plastică; Vasile Datcu: Prezenţe brăilene în actuala spiritualitate balcanică.
31 august 2010. Legenda spune că Brâncuşi ar fi făcut această juvenilă apreciere, vizitând se pare Episcopia (arhivele orale nu se inventaseră): Râmnicu Vâlcea este cel mai frumos oraş românesc.
Să ne închipuim şi pe, parţial omonimul său martiric („brâncă-brânci”, cf. V. G. Paleolog), Brâncoveanu la Râmnic, odată cu peste 600 de ani de înscrisuri majoritar voievodale şi episcopale. Între Brâncoveanu şi Brâncuşi, vâlcenii şi-au construit discret şi mănăstiresc destinul colinar-cozian, ajungând, evident, Bucureştii sau Parisul însuşi. Anton Pann sau Gib Mihaescu, până la Constantin Mateescu şi mai tinerii ca el, au fost egal inspiraţi de Râmnic şi de Bucureşti. De-o fi Râmnicul cel mai „mic” Paris ori o sculptură brâncuşiana sau un trovant spălat de Olt-Gresarea ne vor intima creatori ai Râmnicului de azi. Invitaţi: Constantin Mateescu, Ilie Pârvu, Doru Moţoc, Felix Sima, Augustina Constantinescu, Ioan St. Lazăr, Florin Epure, Gheorghe Deaconu, Ion Soare, Ion Predescu, Ion Crăciunescu, Ilie Gorjan, George Mirea, Gheorghe Smeoreanu, Ioan Barbu, Emil Catrinescu, State Burluşi.
În program: Constantin Mateescu: R. şi Valhalla/Valahia; George Anca: Gib Mihăescu, D.H. Lawrence, Donna Alba; Doru Moţoc: Teatru cu Anton Pann; Ilie Gorjan: Posada; Ion Soare: Paradoxism şi dodism de Vâlcea; Ion Predescu: Râmnicul în postmodernitate; Mihai Alexandru-Mihăeşti: Puterea energiei în telepatie şi hipnoză; Ioan St. Lazăr: Sfinţi şi martiri ai Râmnicului; Virgil Constantinescu: Sinuciderea în Bucureşti a vâlceanului Drăghicescu; Ion Andreiţă : Între Râmnic, Paris şi Roma; Ion Lazu: Inscripţii pe trovanţi; Laurenţiu Traşcă: Forma libre la Ruda. A fost lansată Enciclopedia Judeţului Vâlcea şi alte cărţi apărute la editurile vâlcene Fortuna, Antim Ivireanu, Petraş, Conphis, Bunavestire.
28 septembrie 2010. Discret, aproape sponatan, creatori din Târgovişte, Brăila şi Râmnicu Vâlcea au fost, în ultimele luni, oaspeţii Colocviilor de Marţi, găzduite de Centrul Pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională. Ne-am bucurat împreună de mesaje perene, vechi şi noi, relativizând cumva graniţele geografiei literare – şcoala de proză, maica Ţării Româneşti, cel mai frumos oraş. S-au redeschis cu noi prezenţe Academia Internaţională „Mihai Eminescu”, Societatea de Etnologie din România şi Diaspora, Asociaţia Culturală Româno-Indiană. De oriunde vor continua să sporească spiritul iscat de aceste fericite precedente, efectul armonizator „regional”/”local” – ”central” va fi cu siguranţă reciproc stimulator.
Sărbătorim acum revista Oglinda literară de la Focşani, trecută de pragul a 100 de numere, zece ani de apariţie, cu participarea: Florin Micu Iliescu, director al Direcţiei Cultură Vrancea, Ştefania Oproescu, secretar redacţie, poet si prozator, Gabriel Funica, redactor şef adjunct, eseist, Gheorghe Andrei Neagu, redactor şef, prozator, la care se adăugă bucureşteni „vrânceni”. Sumar: Elisabeta Isanos: Centenarul tatălui meu Eusebiu Camilar; Gheorghe Neagu: Zece ani de Oglindă literară; Florin Micu Iliescu: O revistă literară în vremuri de criză; Gabriel Funica: Revistă literară de provincie în cultura naţională; Ştefania Oproescu: Mioriţa şi noi; Dumitru Constantin-Dulcan: Olimp-Dor; George Anca: Mioara şi Cangurul; Puşi Dinulescu: Absurdul postmodern; Gheorghe Istrate: Vitraliu Dumitru Pricop; Gheorghe Lupaşcu: poeta Victoria Tănase în Vrancea; Sorana Georgescu-Gorjan: Pasărea Măiastră la 100 de ani; Mihai Stan: O antologie bilingvă de poezie din România şi Republica Moldova; Nicolae Drăgulănescu: Ştiinţele informaţiei în România şi India; Doina Severin Boriceanu: Mioriţa africană; Tiberiu Sebastian Văduva: În căutarea spiritualităţii de unul singur; Matei Ladea: Ace pe muzică de Vivaldi
5 octombrie 2010. Literele şi Junii Braşovului. „Junii trebuie priviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii şi gerului iernii, începutul vieţii noi… iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreştin, confirmată şi de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas). Literele, operele scriitorilor braşoveni în vizită la Bucureşti se pot vizualiza eventual într-o analogie cu aceşti juni – Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanţi, Junii Albiori, Junii Roşiori şi Junii Braşovecheni. Braşoava devine ficţiune, transfigurând creativ sensurile ştiute – balivernă, minciună, scorneală, palavră, cu trimitere la obiceiul negustorilor braşoveni de a-şi lăuda marfa prin târguri, de cele mai multe ori în mod exagerat – şi fiind purtată într-o ladă de Braşov, bogat ornamentată în culori şi foarte solidă .
O întâlnire capitală, BB – Braşov-Bucureşti. Scriitori de marcă ai Braşovului de azi – Doru Munteanu, Ion Popescu-Topolog, Daniel Drăgan, Sorin Basangeac, Claudiu Mitan, Dumitru Nicodim, Gheorghe Lupaşcu, A. I. Brumaru, Eugen Axinte, filosoful Alexandru Surdu, editorul Gabriela Dărăban vor intima centralitatea inspiraţiilor lor, nu fără lansarea monografiei Junilor sau a 33 interviuri pentru totdeauna, a altor cărţi apărute la editurile Astra, Pastel, Dealul Melcilor etc.
În program: Doru Munteanu: Proza braşovenilor; Alexandru Surdu: Junii Braşovului; George Anca: Icoana creşterii rele cu mijloace de-a o face şi mai rea; Ana Munteanu: Autori braşoveni la editura Minerva; Ion Popescu-Topolog: Dealul melcilor; Eugen Axinte: Poezie şi editură; Daniel Drăgan: Proză şi editură; Gabriela Dărăban: Pastel; A. I. Brumaru: Critici braşoveni; George Lupaşcu: Poeme Brăila-Braşov; Dumitru Nicodim: Poeme traduse în SUA; Sorin Basangeac: 33 pentru totdeauna; Poeţi braşoveni şi bucureşteni în recital: Eugen Axinte, Sorin Basangeac, Gheorghe Lupaşcu, Dumitru Nicodim, George Anca, Puşi Dinulescu, Vasile Menzel, Elisabeta Isanos, Lucia Negoiţă, Doina Boriceanu, Elena Liliana Popescu, Paula Romanescu, Andra Rotaru, Ion Andreiţă, Cristi Pantelimon, Nicu Dascălu, Silvian Floarea, Nestor Ignat, Gheorghe Vrana, Matei Ladea, Sebastian Văduva.
12 octombrie, 2010. Redescoperirea Indiei – pe teritoriul românesc. Eminentul sanscritist Satyavrat Shastri a deschis, cu ani în urmă, la Universitatea din Delhi, ca decan al Facultăţii de Arte, un serial de conferinţe asupra studiilor sanscrite în Occident cu “Sanskrit Studies in Romania”, pe care am avut onoarea s-o susţin. Între timp, Dr. Satyavrat a vizitat Romania, devenind doctor de onoare şi al unei universităţi româneşti, India tinde să fie o superputere care-l recunoaşte pe Eminescu, se dau doctorate şi licenţe în indianistică. Parte a festivalului “Namaste India”, masa rotundă “Redescoperirea (renaşterea) Indiei - pe teritoriul românesc” reuneşte indianişti români şi intelectuali indieni la post în ţara noatră.
30 noiembrie 2010. Secolul literaturii la Galaţi. „În Marcian era un vid, un abis al voinţei în care se azvârlea cu îmboldirea puterilor toate. A doua zi, recules în noua armonie a vieţii ce i se pregătea, avea să dirijeze ca un stăpânitor concertul din muzică de Bach”. (Hortensia Papadat-Bengescu.) Scriitori din Galaţi se vor întâlni cu bucureşteni ca spre a confirama o parafrază la Malraux a poetului Corneliu Antoniu: secolul al 21-lea va fi literar sau nu va fi deloc. Oraşul de Mila 80, clădit pe vestigii dacice şi romane, este faimos şi prin personalităţi precum Al. I. Cuza, I.S. Mazeppa, Anghel Saligny,Costache Negri, Fani Tardini, V.A. Urechia, Jean Bart, Horensia Papadat-Bengescu, Victor Vâlcovici, Ion Dongorozi, Dimitrie Cuclin, Valentin Gheorghiu, Ileana Cotrubaş, Camil Ressu, Ioan Neniţescu, Paul Păltânea. Se va colocvia pe subiecte reflectate în opera scriitorilor de azi ai Galaţiului, galăţeni, dar, după alte etimologii, şi gali, galiţieni, galateni, kalhetieni, se vor lansa cărţi apărute la edituri gălăţene – Antares, Porto-Franco, Princeps. Poeţi gălăţeni şi bucureşteni se vor afla în recital. Invitaţi: Corneliu Antoniu, George Astalos, Constantin Gherghinoiu, Constantin Frosin, Puşi Dinulescu, Maria Kogălniceanu, Carmen Racoviţă, Simona Kiselevski, Simona Zamfir, Katia Nanu, Ana Munteanu, Lucia Negoiţă, Doina Boriceanu, Andra Rotaru, Rena Dumitrache, Tudor Cristian, Viorel Dinescu, Virgil Ţigănuş, Sterian Vicol, Coriolan Păunescu, Saint-Simon Ajarescu, Pavel Sân-Petru, Dan Anghelescu, Vasile Datcu, Gheorghe Lupaşcu, Cristi Pantelimon, Silvian Floarea, Neculai Hilohi, Cristian Pomohaci, Sorin Stratilat, Mihai Teodorescu, Tiberiu Sebastian Văduva.
Amfitrion: Dr. George Anca.
George Anca
