Arhivele lunare: aprilie 2011

* 12 aprilie 1828 – Are loc premiera operei romantice Oberon (3 acte) de C. M. von Weber, la opera Covent Garden din Londra, sub conducerea compozitorului. Libretul este semnat de J. R. Planche, care s-a inspirat din poemul Oberon al lui Ch. Wieland, luat, la rândul său, după povestirea Huon de Bordeaux de H. de Villeneuve, creând personaje înrudite cu cele din feeria lui Shakespeare.

* 13 aprilie 1742 – Are loc prima audiţie, la Dublin, Irlanda, a Oratoriului “Messias” de G. F. Handel.

* 14 aprilie 1759 – A murit, la Londra, Georg Friedrich Handel.

* 15 aprilie 1729 – Are loc prima audiţie integrală, la biserica St. Thoma din Leipzig, a Oratoriului pentru solişti, cor şi orchestră “Matthaus Passion” de J. S. Bach.

* 15 aprilie 1947 – A fost înfiinţată, la Timişoara, orchestra simfonică Filarmonica de Stat “Banatul”.

* 15 aprilie 1949 – A fost înfiinţată, la Braşov, orchestra simfonică Filarmonica de Stat “Gheorghe Dima”.

* 16 aprilie 1889 – S-a născut, la Londra, Spencer Gh. Chaplin, actor, regizor şi compozitor englez.

* 16 aprilie 1903 – S-a năcut, la Lugoj, Filaret Barbu, compozitor şi dirijor român

* 16 aprilie 1924 – A murit, la Iaşi, Eduard Caudella.

* 18 aprilie 1605 – S-a născut, la Marino, lângă Roma, Giaccobbo Carissimi, compozitor italian. Istoria muzicii îl priveşte drept iniţiator al formei cantata în muzica bisericească. Tot el este cel care dă oratoriului contururi mai precise şi o mai mare consistenţă organică decât predecesorii săi.

* 18 aprilie 1882 – S-a născut, la Londra, Leopold Stokowski, dirijor american de origine poloneză.

*18 aprilie 1936 – A murit, la Roma, Ottorino Respighi.

* 21 aprilie 1918 – Are loc prima audiţie, la Petersburg, a Simfoniei clasice de Prokofiev, sub conducerea compozitorului.

* 22 aprilie – S-a născut, la Verona, Giuseppe Torelli, violonist şi compozitor italian.

* 22 aprilie 1892 – A murit, la Paris, Victor Antoine Lalo.

* 22 aprilie 1916 - S-a născut, la New York, Yehudi Menuhin, violonist american. A studiat la începtu la San Francisco, iar mai târziu a devenit elevul lui George Enescu, care a exercitat o influenţă decisivă asupra dezvoltării sale artistice.

* 23 aprilie 1891 – S-a născut, la Sonţovka, Ecaterinoslav, Serghei Sergheevici Prokofiev, compozitor, pianist şi dirijor rus.

* 24 aprilie 1925 – A murit, la Bucureşti, George Stephănescu.

* 25 aprilie 1926 – Are loc premiera dramei lirice Turandot (3 acte – 5 tablouri) de G. Puccini, la Teatrul La Scala din Milano. Libretul, de G. Adami şi R. Simoni, este după piesa cu acelaşi titlu de Schiller, bazată pe o veche legendă chineză găsită într-o povestire a lui Carlo Gozzi. Ultimul act al operei a fost completat de Franco Alfano, după moartea lui Puccini. Acţiunea se petrece la Pekin, într-un trecut de basm.

Apr25

Ce muzică ascult de Paşte?

Posted on aprilie 25, 2011 by no14plusminus

Ce muzică ascult de Paşte?

Ce muzică ascultăm de Paşti? Mărturisesc că răspunsurile pe care le-am primit la această întrebare au întrecut orice aşteptări ale mele. Le mulţumesc tuturor celor care au avut bunăvoinţa să răspundă la această întrebare, conturând astfel un buchet de exemple muzicale diverse, sensibile şi expresive…

Hristos a Înviat!

*

Adrian Borza

www.smorfe.com

Realitatea este ca nu ascult muzica de Pasti. Ma sustrag de la auditii, pecare le fac dealtfel saptamanal. As asculta cu placere Fr. Chopin. Iata un link pe YouTube care prezinta o interpretare interactiva cu calculatorul a Preludiului nr. 7. Auditie placuta.

Chopin, Prelude Op 28 No 7, Max/MSP (2/2):

*

Adrian Georgescu

Anton Bruckner – Simfonia a VIII-a, dirijor – Sergiu Celibidache (München)

*

Alexander Graur

(n-o mai ascult personal, dar sper sa va placa)

Sarbatori Fericite/ Hristos a-nviat/Tovah Pesah

*

Anda Moldovan

Eu prefer sa ascult zilele acestea Sibelius (Finlandia mai ales), Dvořak sau muzica corala religioasa.

*

Beniamin Jilăveanu

Muzica lui Bach, Rachmaninov, Penderecki, si altele

*

Carmen Manea

Mi-ar face placere sa ascult in perioada Sarbatorilor Pastelui muzica lui Bach: Oratoriul Inaltarii si Oratoriul de Pasti, precum si Johanne Passion. Va doresc toate cele bune, Sarbatori luminate si multe succese in nobila Dvs misiune.

“Astfel dar, ca niste alesi ai lui Dumnezeu, sfinti si preaiubiti, imbracati-va cu o inima plina de indurare, cu bunatate, cu smerenie, cu blandete, cu indelunga rabdare. Ingaduiti-va unii pe altii, si daca unul are pricina sa se planga de altul, iertati-va unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, asa iertati-va si voi.” Coloseni 3, 12-14

*

Călin Costache

in principiu, sunt interpret si ascultator de chansonette, dar in egala masura imi place si jazzul… asa ca atasez cateva link-uri cu piese interpretate de mine prin cluburile bucurestene…

Sarbatori Fericite si sa ne revedem cu bine!!!

*

Constantin Stancu

Andre Rieu / Amazing Grace!

*

Cornel Ţăranu

Ascult cu veneratie Agnus Dei din Messa in si minor de Bach in interpretarea lui Kathleen Ferrier si George Enescu-inreg. BBC 1951

Sarbatori fericite!

*

Cristian Tabără

Prefer muzica linistita, dar adevarata! De exemplu, un soft rock meditativ, cu mesaj profund de tip KANSAS – Dust In The Wind, BLACK SABBATH – Changes, EL&P – C’est la vie, RAINBOW – Rainbow Eyes. Hristos a Inviat!

*

Cristina Opran

Tudor Gheorghe – Lumina lina

http://listen.grooveshark.com/#/s/Lumina+Lina/1Ypxny?src=5

pentru ca e plina de caldura si umilinta

*

Daniela Docan

Iata ce muzica voi asculta

Cantareti romani:

Tudor Gheorghe

Cantareti straini:

Jazz

Koop

Muzica traditionala

Tonios Pascalis

Paste fericit!

*

Darie Nemeş

Sărbători fericite! Să iubiţi şi să fiţi iubiţi!

GLAD – Easter Song

Israel “IZ” Kamakawiwoʻole – Somewhere Over The Rainbow

*

Doina Rotaru

O muzica luminoasa, simpla, care e in stare sa creeze o stare de gratie. Poate ceva inspirat de muzica bizantina romaneasca.

O lucrare de Stefan Niculescu, “Cantos ” . Simfonia concertanta pentru saxofon si orchestra, sau o lucrare de Octavian Nemescu, una din minunile scrise de el in ultimii ani, “RouaRuoaR”.

Indraznesc sa propun si o lucrare proprie,”Epistrof”pentru flaut solo, in interpretarea magica a lui Mario Caroli

Sarbatori fericite!

*

Dragoş Alexandru

Sa ascultam o muzica inaltatoare, care sa ne aduca mai aproape de Dumnezeu. Muzica rugaciune, muzica de meditatie.

Va propun din toata inima sa ascultati de sarbatori lucrarea “Heaven all-around” pe care am scris-o de Craciun, acum cativa ani.

Sarbatori fericite!

*

Dumitru Ungureanu

Jesus Chris Superstar, ca orice rocker…

*

Eugen Axinte

Hristos a Înviat cu moartea pre Moarte călcând!

*

Florin Răducanu

Florin Raducanu@Art Factory Project

Va propun un fragment din lucrarea mea “Tribute to Mary Magdalene:, lucrare premiata cu “Premiul pentru Compozitie de Jazz Simfonic” al UCMR pe anul 2007 . Mai jos va dau link-ul Youtoube unde este o filmare din concertul realizat in tripla ipostaza (pianist-compozitor-dirijor) cu “Filarmonica Sibiu”:

Paste Fericit!

*

Gabriel Mălăncioiu

Claudio Monteverdi – Magnificat a 6 voci

Sarbatori fericite!

*

George Balint

Chipul Omului

Mai întâi, El, Unul cel fără de-nceput,

Părând în nemanifestare şi fără contradicţie în Sine.

Esenţa Lui e Iubire iar fapta Sa e Creaţie.

Mai mult, nu se poate spune.

Apoi, imediat mai jos (oblic-axial), întâiul căzut, Visătorul,

Alcătuit din două schimbător-rotitoare feţe, de întuneric-lumină,

Legănându-se în cercul unei veşnice plecări şi întoarceri de sine.

Horirea lui penduleaza timpul din care lumea se trece,

Născându-se şi murind, la nesfârşit.

Trăirea lui e zbucium dintru desprindere iar făcutul său e numai închipuire?…

Într-o margine, imaterial în limita sa, se găseşte Măsurătorul,

Cel pentru care toate sunt într-o lege si ordine date.

Având menirea să recupereze restul ca parte, tot numărând infinitul,

Natura sa este Logosul, iar pe de-a-ntregul, e Cosmos.

El însuşi principiu al armoniei universale,

Într-o lume ale cărei lucruri sunt imuabile idei,

Cu adevarat este arhitectul-constructor

Fără de care n-ar exista proiect, zidire şi durată.

Din poziţia centrului, se ridică Veghetorul,

Trezit să modeleze lumea prin contemplare şi nemijlocită prezenţă.

Privirea lui izvorăşte sensul, iar din neaplecata-i statură emană demnitatea.

Astfel, lumea devine iar faptele capătă valoare etică,

Căci lucrurile ei sunt acum caractere.

Ultimul creat, cel mai iubit moştenitor al lumii,

Iată-l pe cel binecuvântat cu libertatea de-a fi în preajma Unului.

Toţi i-au oferit câte ceva, întru asemănarea chipului lor:

Visătorul i-a lăsat un suflet cu dor;

Măsurătorul i-a oferit puterea gândului îndată-străbătător;

Veghetorul l-a investit cu conştiinţa morală şi a jertfei de sine.

Înzestrat astfel, s-a apucat el însuşi să-şi făurească destinul,

Dând lumii substanţa istoriei.

La vreme de răgaz, le povesteşte pe toate într-un cânt,

Mereu altfel, mereu fără sfârşit, amintind tainic de Chipul Omului.

*

George Filip

Montreal

Noi am împrumutat de la preotul nostru, LIVIU ALEXANDRESCU, o casetă cu toaca de la PUTNA. O ascultăm zi şi noapte intercalată cu ANOTIMPURI, de VIVALDI. Acestea două ne aduc în casă şi inimi o inimaginabilă pace Dumnezeiască…

HRISTOS A ÎNVIAT!

*

George Petrovai

Ce muzica mi-ar place sa ascult de Pasti, sau – in general- ce muzica ar fi potrivita de Pasti? Imi plac Mozart si Beethoven, dar si Brahms si Edvard Grieg (Dansul norvegian, de pilda).

Sarbatori fericite!

*

Igor Ursenco

Neaparat Gospel

& muzica bizantina greaca

http://video.crestinortodox.ro/jKi4w0xi7Zh/Muzica_psaltica_greceasca.html

*

Iolanda Dăduianu Vasilescu

Dragii mei,

Am ascultat joi seara la Filarmonica George Enescu Via Crucis (orchestratie de Sabin Pautza) de FRANZ LISZT.

Cu drag si urari de bine!

*

Ion Soare

Voi fi sincer ca întotdeauna, chiar dacă unele gusturi ale mele pot fi discutabile. Printre preferinţele mele (cât de cât, “la temă”!), aş enumera: Requiem de Mozart, Carmina Burana de Carl Orff, Primăvara lui Vivaldi şi . . . Enigma – cântece ale formaţiei cu acest nume, nu Enigma cu variaţiuni a lui Elgar! Vă mulţumesc dacă îmi veţi îndeplini vreuna dintre preferinţe şi nu mă voi supăra dacă veţi zâmbi.

*

Irina Batin

*

Irinel Anghel

‎”Live as intensely as possible and the very taste of life will give you the clue why death is not to be feared.” Osho

*

Jacky Meirovici

Desi nu sunt crestin, ascult muzica pascala, cautandu-ii afinitatile universale.

Cum poti sa nu rezonezi la Patimile dupa Matei de Bach la Mesia de Handel sau Sabbato Sancto de Gesualdo?!

Ascult in primul rand marile pagini ale Renasterii si Barocului-Victoria, Gesualdo, Zelenka, de Rore, Charpentier….apoi Bach si Handel, Haydn, Beethoven, Liszt si Elgar..

Si pentru ca sunteti o revista de muzica noua: imi plac in mod deosebit cele 4 oratorii pe textele Patimilor scrise in anul 2000 de Gubaidulina, Dun, Golijov si Rihm. Ele sunt eseuri, venite din spatii religioase diferite, asupra temei cristice. Noua lumina asupra istoriei fondatoare a crestinismului capata valente universale, contemporane, sincretice, transformand-o dintr-o relicva intr-un corp viu, palpabil.

Odata cu urarile mele pentru un Paste Fericit, va trimit in dar 4 muzici pascale diferite-un superb cant traditional corsican legat de cultul marianic, si cate un fragment din oratoriile lui Golijov, Dun si Rihm

*

Janine Vadislav

Desigur o muzica ambientala, linistitoare, care sa ne aduca pace in suflet si bucurie. Duminica dimineata insa, muzica traditionala, cu conotatie religioasa.

Cu cele nune urari si neaparat Paste fericit!

*

Loredana Baltazar

Sarbatori luminoase, incarcate de harul Invierii!

*

Margareta Pâslaru

http://margaretapaslaru.blogspot.com/

Multumindu-va pentru atentie, raspund intrebarii voastre:

‘Tatal nostru’ imi este aproape la bine si la greu, indiferent ce Zi arata calendarul… rugaciunea mentine flacara spirituala, vie.

Va doresc mult bine!

*

Marian Grigore Dobreanu

*

Mihai Ştirbu

De Paşte, ca întotdeauna dealtfel, ascultăm muzică bună. Dar, fiind perioada în care trebuie să fim mai buni unii cu alţii, mai aproape de familie şi de valorile ei, la Sărbătoarea Învierii Domnului trebuie să ne bucurăm, să ne încântăm sufletul şi mintea.

Am putea-o face colindând virtual lumea (Enciclopedii), ascultând muzica sufletului tău (Muzica clasică), sau ascultându-l pe Andre Rieu împreună cu The Johann Strauss Orchestra (Watch), dar neuitându-i pe ai noştri (Paşte). Ne bucurăm de primimăvară împreună cu Tudor Gheorghe, chiar dacă salcâmii au luat-o razna… (Au înebunit salcâmii).

Datorită lui Schubert putem asculta Ave Maria în interpretări din mai toată lumea (Ave_Maria în cinci interpretări celebre), amintindu-ne că Pavarotti mai trăieşte în inimile multora, fiindcă muzica l-a făcut nemuritor, chiar dacă nu avea studiile trebuincioase, asta determinându-l să muncească şi mai mult, întocmindu-şi sistemul propriu de ,,scriere’’ a muzicii.

Când sunt Sărbătorile Paştelui, ne amintim că liniştea şi fericirea pe care fiecare dintre noi ne-o dorim, o datorăm nu numai celor care au fost şi ne sunt în continuare alături, ci şi celor care ne încântă veşnic.

Vă urez să vă bucuraţi mereu sufletul!

*

Mihail Aghioritul

De Pasti ascult muzica religioasa cu tematica pascala si orice alta muzica vesela, pentru ca Pastele este o sarbatoare a bucuriei, a Invierii, a luminii, a triumfului vietii asupra mortii, a renasterii naturii si a renasterii spirituale. De Pasti se bucura toata faptura, si cele ceresti si cele pamantesti ca a inviat Hristos. Nimeni sa nu se tanguiasca ci cu bucurie sa strigam: Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le.

Hristos a inviat !

*

Nicolae Brânduş

www.cimec.ro/muzica/Pers/brandus.htm

In ce ma priveste, cu ocazia Pastelui voi asculta acasa opera Saint Francois d’Assise de Olivier Messiaen, pe care sper sa o “dovedesc” in cele trei zile de sarbatoare (4 CD-uri, aproximativ 4-5 ore de muzica).

Din productia personala, am pe internet o serie de inregistrari, atat in fisele mele personale de la CIMEC, cat si pe youtube. Cu ocazia Sarbatorilor as propune spre auditie Sapte Psalmi pe versuri de Arghezi sau Concertul nr. 2 pentru pian si orchestra; eventual Bowstring pentru vioara solo sau Rhythmodia in interpretarea lui Doru Roman (percutie).

Sarbatori fericite!

*

Nicolae Dărămuş

Cu mare drag.

Sarbatori luminoase!

Si o sugestie: Intermezzo din Cavaleria rusticana de Pietro Mascagni.

*

Oana Ştefan

Händel

Lascia ch’io pianga – in aceasta interpretare

*

Octavian Nemescu

Bach! – Matthaus si Iohannes Passion

Paste fericit!

*

Pr. Hrisostom Filipescu

Manastirea Secu

Jud. Neamt

Muzica, lumină din lumină, aducătoare de iubire

Cântecul inimii mele s-ar putea să fie altul decât al inimii tale, dar paradoxal să ne direcționeze către aceeaşi lumină, armonie, bucurie lăuntrică. Învierea Domnului este o minune care înnoiește iubirea și restaurează în mod deplin legătura dintre om și Dumnezeu. Și muzica izvorâtă din lumină este o minune a sunetului ce mișcă inimi și așează armonie acolo unde este primită. Învierea lui Hristos are drept scop învierea omului, învierea dragostei, învierea bunătății pe pământ, învierea nădejdii în mântuire. La cântecul de psalmi inima bate altfel, în alt fel bate la cântecul popular și altfel la pian, vioară și așa mai departe. Muzica bisericească cheamă la rugăciune, la meditaţii, muzica simfonică invită la contemplaţie, muzica populară desprăfuieşte pagini de tradiţie spre a nu fi uitate datini bătătorite în istoria poporului român cu lacrimi, jertfe dar şi cu bucurii. Fiecare melodie, fiecare interpret transmite ceva: emoții, pace, bucurii, tristeți, duh, etc. În general, muzica de calitate, atât cât poate, „înviază” simțirile noastre, le cheamă la viaţă, la o altă dimensiune. Muzica este și trebuie să fie lumină din lumină, aducătoare de iubire, altfel nu e muzică, ci doar sunete sparte ce rănesc pereții inimii…Să ne ajute Dumnezeu să ne fie inima în aceste zile de sărbătare o liră ce cântă dulce lui Hristos și oamenilor !

*

Pr. Maxim Melinti

Eu prefer in aceasta perioada (Postul Mare) si sarbatorile pascale sa ascult muzica bisericeasca cu tematica perioadei respective si muzica clasica (Beethoven, Bach), orga. In special Bach – St. Matthew Passion” este foarte actual pt saptamina patimilor. Sarbatori fericite!

*

Veronica Anghelescu

Mozart – Requiem

Sorin Lerescu – Simfonia a IV-a cu orgă

Olivier Messiaen – L’Ascension

Purcell – Rejoice in the Lord Always

*

Victor Simonov

Astãzi:

http://www.digitalconcerthall.com/en/concert/318

*

Viorica Ciornei

A consemnat

Veronica Anghelescu

Apr25

Doamne miluieşte – un fragment din Liturghia în stil psaltic de Paul Constantinescu

Posted on aprilie 25, 2011 by no14plusminus

Doamne miluieşte – un fragment din Liturghia în stil psaltic de Paul Constantinescu

Liturghia în stil psaltic a fost terminată de Paul Constantinescu la 3 februarie 1936, fiind a paisprezecea lucrare a compozitorului – şi făcând, aşadar, parte din prima perioadă de creaţie a sa. Doamne miluieşte reprezintă prima secţiune a Liturghiei psaltice, fiind o reiterare a Ecteniei mari din cadrul Liturghiei ortodoxe, dar sub formă de lucrare concertantă, fiind singura parte care nu poate fi încadrată şi utilizată în cadrul slujbei, Ectenia mare având un caracter dialogal între preot şi cor. Aşadar, ea este gândită pe structura chinonicului, adică a cântării de dinainte de finalul Liturghiei, pe fundalul căreia se împărtăşesc credincioşii.

Doamne miluieşte se întinde pe 35 de măsuri, într-un tempo liniştit, Andante tranquillo, sau Papadic – adică ultima dintre posibilităţile de interpretare a cântărilor bizantine, după irmologic şi stihiraric. Din punct de vedere sintactic este aproape în totalitate polifonică, făcând apel la unul dintre cele mai importante procedee de travaliu polifonic şi anume imitaţia în stretto, utilizată cu deosebire în forma de fugă cu care această lucrare, deşi modală, are multe elemente în comun.

Conducerea vocilor se realizează respectând tot principiile polifoniei, conform cărora, după un salt este obligatoriu un mers treptat de sens opus, neîntâlnindu-se nicio excepţie de la această regulă. Predomină mersul treptat în construirea arcului melodic; salturile evoluează pe măsură ce lucrarea avansează spre punctul culminant, situat între măsurile 21-23, la secţiunea de aur – la început salturile sunt de terţă mare şi terţă mică, evoluând spre cvartă şi cvintă. Punctul cel mai înalt al melodiei este plasat la vocea de tenor, în secţiunea de aur, sunetul la din octava centrală.

Pentru a vedea cum se articulează această secţiune a Liturghiei psaltice din punct de vedere sintactic, este necesară o scurtă discuţie asupra materialului modal utilizat şi asupra formei.

Planul modal este cel care determină forma, ABA, astfel: o primă subsecţiune este construită pe un mod de mi eolian; o secţiune mediană, de instabilitate a centrului modal, oscilează între un mod centrat pe la şi un altul pe si, la care se modulează utilizându-se treptele mobile sol becar-sol diez pentru modulaţia într-un mod de la (caracterul tonal ce ar fi putut fi conferit de sensibila sol # este destabilizat prin prezenţa constată a subtonului sol becar) şi, apoi, într-un mod de si. Partea finală se întoarce la mi eolian. Aşadar, Subsecţiunea A, pe mi eolian, se încadrează între măsurile 1-12; partea mediană, B, de instabilitate modală, între măsurile 13-22, iar partea finală, A, între măsurile 23-35.

Din punct de vedere al construcţiei sintactice propriu-zise, secţiunea este constituită pe baza unor structuri ostinate, care îi întăresc caracterul bizantin, alăturând-i, poate, un sentiment al curgerii implacabile a timpului. Compozitorul nu numai că nu evită cadrul metric de 4 / 4, dar construieşte piesa pe baza acestei ritmicităţi nealterate. Motivul iniţial, de două măsuri, din bas (mi—re-mi / do-re-mi-mi) este repetat de către vocea de bas neschimbat de 6 ori; acelaşi motiv iniţial, transpus pe treapta a V-a a modului, este imitat în stretto la doi timpi de către vocea de tenor (un răspuns real, în termenii formei de fugă). Acest motiv este repetat de 5 ori. Urmează un motiv nou, cu un alt contur melodic, ce se alătură tot în stretto vocilor de tenor şi bas, şi care va fi repetată de două ori neschimbat, apoi variat, contribuind apoi fundamental la modulaţia din partea mediană. Vocea de sopran este singura care are un contur melodic non-repetitiv în această subsecţiune iniţială, în schimb repetiţia strictă va fi realizată, în cadrul ei, în subsecţiunea B.

Stretto-ul la doi timpi este utilizat la toate vocile în subsecţiunea mediană B, constituindu-se, alături de modulaţia modală, ca procedeu al dezvoltării tematice şi conducând la punctul culminant. Compozitorul a gândit evoluţia piesei ca pe o alternanţă rarefiere – aglomerare – rarefiere a sintaxei, lucru care se poate observa din modul în care vocile îşi fac apariţia în discursul sonor, pe rând, punctul maxim al aglomerării vocilor fiind coincident cu punctul culminant, apoi se poate observa o rarefiere a sintaxei, până spre final unde nu mai rămân decât două voci, care vor evolua omofon (în ultimele măsuri). Intr-o privire de ansamblu, aceste motive care se repetă, identic şi variat, la fiecare voce, reprezintă o transfigurare a ideii de ison, specifice muzicii bizantine.

Planul dinamic contribuie la întregirea caracterului piesei. Toată subsecţiunea A este interpretată în piano şi cursiv, din punct de vedere al articulaţiei, legato; contrastul survine în subsecţiunea B, unde accentele de pe timpii tari sunt întărite suplimentar, prin marcato, şi unde are loc o creştere dinamică până la forte; aşadar, un contrast dinamic; subsecţiunea finală se reîntoarce la nuanţa iniţială, de piano şi pianissimo, dar cu o evoluţie în planul articulaţiei, care din marcato se transformă în marcatissimo, pentru a accentua pulsaţia ritmică şi mai mult, pulsaţie care reprezintă singurul parametru imuabil de la începutul şi până la sfârşitul acestei secţiuni a Liturghiei psaltice.

În ceea ce priveşte materialul psaltic original utilizat de compozitor în această secţiune a Liturghiei, în melodia vocii de sopran am putut identifica anumite elemente din glasul III (mai ales elemente cadenţiale) prelucrate în manieră modală de către compozitor. În mod clar, el nu a intenţionat să copieze ca atare şi să armonizeze structurile psaltice, ci a preluat ideile melodice şi armonice specifice muzicii bizantine pe care le-a supus propriului travaliu componistic.

Veronica Anghelescu

Apr25

Teatrul de vodevil român şi muzica de salon

Posted on aprilie 25, 2011 by no14plusminus

Teatrul de vodevil român şi muzica de salon

O contribuţie însemnată la apariţia stilului propriu „naţional” în muzica uşoară românească, a avut-o teatrul cu cântece şi dansuri. Unul din primele spectacole de genul acesta, l-a avut Teatrul de vodevil român întemeiat în 1866 la Bucureşti de către Iorgu Caragiale. Acest teatru avea o formaţie orchestrală ai cărei instrumentişti erau înzestraţi cu spontaneitate şi prospeţime. Istoria teatrului muzical distractiv a mers împreună cu evoluţia muzicii de dans, a cupletului, a romanţei, a ariei, concepute pe sistemul muzicii uşoare. O mulţime din melodiile vodevilurilor, operetei, operei comice, s-au răspândit şi în afara teatrelor, fiind preluate, prelucrate de formaţii instrumentale şi cântăreţi de local, popularizându-le, sporind astfel repertoriul încă sărac al genului uşor naţional. Un exemplu în acest sens este opera comică „Olteanca” de Eduard Caudela (1841-1924)

În acelaşi domeniu, a muzicii de teatru, s-a manifestat şi Constantin Dumitrescu, compozitor cu studii la Paris şi Viena care a creat în aceiaşi perioadă cu Caudela. Autor al mai multor comedii cu muzică, feerii, melodrame şi operete; amintesc „Sergentul Cartuş”şi „Nini”; el apelează la forme muzicale specifice genului uşor. Preluarea cântecelor din teatru s-a extins şi la orchestrele de fanfară, tarafuri, cucerind astfel publicul larg. Dar, datorită faptului că acum două secole nu se lămurise, teoretic, diferenţa dintre muzica de teatru distractiv şi muzica uşoară, care nu se încadra în factura clasică, şi deci nefiind preţuită la justa ei valoare, a dus la situaţia gravă că mare parte din această muzică a veacului 19 şi începutul veacului 20, să se piardă aproape fără urmă.

De un destin mai fericit s-a bucurat Tudor Flondor cu o parte din creaţia sa. Serenada compusă de el pe versurile ”Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu, se mai cântă şi acum, făcând parte din fondul de aur al romanţei. Opera lui a contribuit la dezvoltarea interesului ascultătorilor faţă de muzica românească. În „Moş Ciocârlan” există multe romanţe, arii şi dansuri care se dovedesc a fi muzică uşoară autentică, în stilul epocii, cu evidente intonaţii populare.

Cel care i-a depăşit pe confraţii săi în inspiraţie melodică şi suflu românesc şi a trăit între anii 1853-1883, a fost Ciprian Porumbescu. Invenţia permanentă turnată în forme clare, fantezia debordantă a pus în mişcare o întreagă lume de sentimente. În afară de imnurile, marşurile, piesele corale şi opereta „Crai nou”, numeroasele sale piese ritmice purtau pe vremea acea etichetă de „muzică de salon”. Polcile „Fluturaş de noapte”, sau „Pe câmpiile Stupcei” precum şi valsurile „Camelii”, „Basme ieşene”, „Fantome”, cu mireasma lor de epocă se încadrează în categoria muzicii de salon ce se identifică cu epoca rezervată dansului, destinderii, distracţiei. Datorită lui Ciprian Porumbescu – putem vorbi de o operetă românească în sensul modern şi tot datorită lui muzica uşoară naţională a primit un impuls menit să dea avânt genului.

Eram cu trupul în maşină

În drumul spre castelul Bran.

Castelul lui Dracula, cum

Cunoscut e peste-ocean.

Priveam pe geam la peisaje

Minunate, când am simţit

Că sufletul porneşte mai departe.

L-am urmărit şi l-am văzut

intrând în mănăstire,

oprindu-se la o icoană

cu Hristos. Au comentat ceva,

apoi s-a închinat sfios,

şi s-a-ndreptat spre clopot

să-i trimită poruncă

de la Domnul.

„Bate, cântă şi cheamă

lumea să se roage

căci voi învia

în zi de Paşti.

Şi ouă roşii să ciocnească.

Hristos a înviat!

Cu toţii să rostească”.

Şi m-am întors către maşină

la trup. Să nu pierd clipa

cea divină, atunci când

Preotul va spune: Luaţi lumină!

Cu lumânarea-prinsă să străbat

În inima bisericii.

Să strig cu toţi:

Hristos a înviat !

(poemul „În preajma Paştelui” din volumul Ruj pe buze de V. Menzel)

Dr. Vasile Menzel

Apr25

Muzica deniilor

Posted on aprilie 25, 2011 by no14plusminus

Muzica deniilor

Le ascultam, toacă, de mic copil, denii sinonime cu stelele schimbării la faţă învăţate de la îngeri, denii de ţară. Anul acesta, Patimle au cuprins, în Bucureşti, şi evocarea, la centenar, a lui Emil M. Cioran, ce se dorea a fi fost muzica sferelor şi asculta Bach.

Muzicologia teologică românească beneficiază, din ce în ce, de concerte în biserici, dar şi de o muzicalizare „de masă”, pe alocuri, poate ca o repatriere Domnului (unii preoţi recomandă costumul naţioal pentru pelerinajul Prohodului). Dacă marile parohii concurează opera, periferiile şi satele vor fi contând pe o credinţă premeditată, cu muzica suplinită de har, inclusiv al ascultătrilor credincioşi (fie şi surzi).

Denii pe you tube? „Denia” de Manu Chao? Întrebând „Ce muzică să ascult?”, tânărul Claudiu Bălan ia aminte la Sfântul Ioan de Kronstadt: „Nu te lăsa vrăjit de armonia sunetelor scoase de instrumente şi de voci omeneşti, ci caută să descoperi efectul acestora asupra sufletului sau, cu alte cuvinte, care este spiritul lor. Dacă acea muzică îţi aduce în suflet o stare de linişte, de înţelepciune, de sfinţenie, ascult-o, nutreşte-ţi sufletul cu ea. Iar dacă prin ea îţi pătrund în suflet patimi, nu o mai asculta, ţine-te deoparte de trupul şi de spiritul acelei muzici.”

Pe verticala schimbării la faţă, „credinţa zugrăveşte icoanele-n biserici”, dar tot Eminescu se explicase (înapoi la denii?) în Dumnezeu şi om.

Dumnezeu și om

de Mihai Eminescu

Cărții vechi, roase de molii, cu păreții afumați,
I-am deschis unsele pagini, cu-a lor litere bătrâne.
Strâmbe ca gândirea oarbă unor secole străine.
Triste ca aerul bolnav de sub murii afundați.

Dar pe pagina din urmă, în trăsuri greoaie, seci,
Te-am văzut născut în paie, fața mică și urâtă,
Tu, Christoase, -o ieroglifă stai cu fruntea amărâtă,
Tu, Mario, stai tăcută, țeapănă, cu ochii reci!

Era vremi acelea, Doamne, când gravura grosolană
Ajuta numai al minții zbor de foc cutezător…
Pe când mâna-ncă copilă pe-ochiul sânt și arzător
Nu putea să-l înțeleagă, să-l imite în icoană.

Însă sufletul cel vergin te gândea în nopți senine,
Te vedea râzând prin lacrimi, cu zâmbirea ta de înger.
Lângă tine-ngenuncheată, muma ta stătea-n uimire,
Ridicând frumoasă, sântă, cătră cer a sale mâne.

În pădurile antice ale Indiei cea mare,
Printre care, ca oaze, sunt imperii fără fine,
Regii duc în pace-eternă a popoarelor destine
Închinând înțelepciunei viața lor cea trecătoare.

Dar un mag bătrân ca lumea îi adună și le spune
C-un nou gând se naște-n oameni, mai puternic și mai mare
Decât toate pân-acuma. Și o stea strălucitoare
Arde-n cer arătând calea la a evului minune.

Fi-va oare dezlegarea celora nedezlegate?
Fi-va visul omenirei grămădit într-o ființă?
Fi-va brațul care șterge-a omenimei neputință
Ori izvorul cel de taină a luminii-adevărate?

Va putea să risipească cea neliniște eternă,
Cea durere ce-i născută din puterea mărginită
Și dorința făr- de margini?… Lăsați vorba-vă pripită,
Mergeți regi spre închinare la născutul în tavernă.

În tavernă?… -n umilință s-a născut dar adevărul?
Și în fașe d-înjosire e-nfășat eternul rege?
Din durerea unui secol, din martiriul lumii-ntrege
Răsări o stea de pace, luminând lumea și cerul…

Sarcini de-aur și de smirnă ei încarcă pe cămile
Și pornesc în caravană după steaua plutitoare,
Ce în aerul cel umed, pare-o așchie din soare,
Lunecând pe bolta-albastră la culcușu-eternei mile.

Ș-atunci inima creștină ea vedea pustia-ntinsă
Și pin ea plutind ca umbre împărați din răsărit,
Umbre regii și tăcute ce-urmau astrul fericit…
Strălucea pustia albă de a lunei raze ninsă,

Iar pe muntele cu dafini, cu dumbrave de măslin
Povestind povești bătrâne, au văzut păstorii steaua
Cu zâmbirea ei ferice și cu razele de neauă
Ș-au urmat sfințita-i cale către staulul divin.

……………………………………………………………

Azi artistul te concepe ca pe-un rege-n tronul său,
Dară inima-i deșartă mâna-i fină n-o urmează…
De a veacului suflare a lui inimă e trează
Și în ochiul lui cuminte tu ești om nu Dumnezeu.

Azi gândirea se aprinde ca și focul cel de paie
Ieri ai fost credința simplă însă sinceră, adâncă,
Împărat fuși Omenirei, crezu-n tine era stâncă…
Azi pe pânză te aruncă, ori în marmură te taie.

George Anca