Noi10
Tag Archives: Diana Rotaru
Iul10
Viermi electronici, clavecine, şerpi şi table de şah: toate la InnerSound 2012
Dacă vreţi să vă racoriţi vara aceasta, treceţi pe la InnerSound la sfârşit de august. Nu o sa va pară rău: acest micro-festival internaţional de arte noi, cu un format unic în România, are ca invitaţi artişti unul şi unul, toti montaţi să ofere bucureştenilor o oază de bucurie sono-vizuală. Şi pentru că o componentă principală a InnerSound este cea multimedia, aş dori să vă prezint câteva dintre evenimentele festivalului care se axează pe utilizarea tehnicii pentru a crea magie.
WORMSONGS – Henry Vega
Unde: Muzeul Ţăranului Român – Sala “Oaspeţi”
Când: 30 august, ora 19:30
Dacă tot vorbim de magie, voi începe cu un eveniment excepţional al festivalului, Wormsongs, creaţia compozitorului olandez de origine americană Henry Vega. Un spectacol de o oră pentru voce (Anat Spiegel) şi computer (compozitorul), Wormsongs creează o punte neaşteptată între transa sacră, cea a divertismentului şi cea a “muzicii noi”, culte. Hipnotismul, datorat atât muzicii repetitive, minimaliste, cât şi proiecţiei video năucitoare din spate (Emmanuel Flores), proiectează temporar auditorul într-o altă dimensiune, în care energia se află într-o continuă expansiune, într-un continuu clocot vital. Wormsongs sunt o proiecţie a ideii că viaţa, cu ajutorul tehnologiei şi a gândirii creative, se va extinde sistematic în univers. Muzica îşi caută un limbaj de-a lungul epocilor, fuzionând tehnicile moderne cu sursa majoră de inspiraţie care este muzica sacră: incantaţii, predici, recitări ale vocii îmbinate într-un limbaj pan-diatonic. Vocea lui Anat Spiegel îşi asumă roluri diferite de-a lungul spectacolului, fiecare “Cântec” având o culoare aparte.
Cei trei magnifici nu se află pentru prima oară în România: ei au adus acest spectacol şi la Săptămâna Internaţionala a Muzicii Noi, ediţia din 2011. De altfel, „Viermii” lui Vega au colindat pământul în diverse turnee, concretizându-se şi într-un CD de mare succes.
Unul dintre cei mai apreciaţi tineri compozitori din lume, Henry Vega (n. 1973, New York, http://www.henryvega.net) este și un interpret activ de muzică nouă. Lucrările sale apar în producții de teatru, dans și concerte, implicând întotdeauna, într-un fel sau altul, dimensiunea electronică. În prezent, compozitorul este interesat de aspectele dramaturgice ale muzicii sale în combinație cu video, în spațiul unei estetici minimaliste ce intersectează armoniile simple cu un contrapunct turbulent. Lucrările lui Henry Vega au fost masiv interpretate în festivaluri și diverse evenimente în Europa și Statele Unite ale Americii de către trio-ul său The Electronic Hammer și de grupul de teatru muzical electronic The Spycollective. A scris pentru ansambluri ca MAE, VocaalLab, Ensemble Integrales și The Roentgen Connection , fiind în cele mai multe cazuri și interpretul partiturii pentru computer. Henry Vega deține titlul de doctor în muzică, obținut în cadrul centrului de cercetare Sonic Arts, Queens University, Belfast, United Kingdom, sub îndrumarea lui Michael Alcorn. În prezent, Henry este stabilit în Haga, împreuna cu familia sa.
Minunata Anat Spiegel (n. 1979, Israel) este una din cele mai speciale voci ale momentului, trecând cu versatilitate prin aproape toate genurile muzicale, de la jazz, pop la muzica nouă şi experimentală. Anat este şi o compozitoare talentata şi îşi dedică talentul domeniului din ce în ce mai prezent al performance-ului cross-platform, interdisciplinar, combinând şi deconstruind în muzica sa posibilităţile infinite ale teatrului, filmului şi muzicii. Anat a absolvit Conservatorul din Amsterdam în 2004 şi este de atunci extrem de activă, implicându-se în numeroase proiecte: este jumătatea feminină a duo-ului de pop experimental Controllar (pe care sperăm să îl auzim cât mai repede şi la Bucureşti) împreună cu soţul ei, compozitorul Tom Myrmel, colaborează frecvent cu compozitori, regizori de operă, coregrafi, performeri, compune şi interpretează muzica de scena şi operă-video (Khadish şi Soulseek) şi este în prezent membră a colectivului curator The Living Room(s).
Vrăjitorul Emmanuel Flores Elias este un media designer şi artist software stabilit în Olanda. A studiat muzică și film în Mexic şi sonologie la Conservatorul Regal din Haga, Olanda. Arta sa este concentrată în jurul ideii explorăarii diferitelor tipuri de experiențe cinematice și îmbogățirea noilor forme narative ce transcend tehnologia, arta și percepția. Lucrările sale au fost prezentate într-o paletă largă de formate, de la piese audiovizuale, muzici electronice, dans, reprezentații live cinema pâna la designul unor instalații destinate publicului și aplicații interactive. Este extrem de activ ca media designer şi programator pentru alți artiști.
DUBLIN SOUND LAB - New Harpsichord Music
Unde: Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti – Studioul de Opera
Când: 28 august, ora 19:00
Din Ţara Smaraldului vine un ansamblu de muzică nouă specializat în muzică electroacustică şi procesare computerizata a sunetului: Dublin Sound Lab, format în 2008 de către organistul Michael Quinn şi compozitorul Fergal Dowling. Dublin Sound Lab (www.dublinsoundlab.ie) a interpretat, de multe ori în primă audiţie, numeroase lucrări ale compozitorilor irlandezi şi nu numai, printre care Ailis Ni Riain, Nick Collins, Julio d’Escrivan, Gérard Grisey, Salvatore Sciarrino, Kaija Saariaho, Luca Francesconi, Karlheinz Essl, Peter Ablinger, Mauricio Kagel, Ed Bennett sau Jonathan Harvey. Ansamblul a colaborat inclusiv cu renumitul violist Garth Knox într-un concert în 2009 la Dublin, iar în 2011 a realizat un proiect inspirat de Beckett la Centrul Cultural Irlandez din Paris. La InnerSound, Michael şi Fergal vor prezenta New Harpsichord Music, un program pentru clavecin şi computer care conţine nume importante, de la Kaija Saariaho la Jean-Claude Risset.
Michael Quinn, născut în Dublin, a studiat orga şi pianul la Royal Irish Academy of Music, continuând apoi să studieze orga la Haga, cu Jos van der Kooy. A interpretat în premieră lucrări de Jacques Bank şi Tristan Brooks, colaborând frecvent cu compozitori precum Fergal Dowling şi Wim de Ruiter. Michael a cântat ca solist cu Orchestra RTE din Dublin, susţinând concerte în Olanda, Germania, Anglia, Spania şi S.U.A.. A fost organist la St Mary’s Pro-Cathedral şi la Trinity College. În 2006 a fost co-fondatorul unui ansamblu de instrumente vechi, The Crow Street Consort.
Fergal Dowling (http://www.fergaldowling.com/) este un compozitor apreciat de muzică electroacustica şi instrumentala. A studiat la Trinity College în Dublin şi a obţinut un doctorat în compoziţie la Universitatea din York în 2006, cu ajutorul unei burse acordate de Consiliul Artelor din Irlanda. Munca sa de cercetare în domeniul tehnologiei muzicale a produs diferite programe de procesare audio axate pe spaţializarea sunetului şi interacţiune în timp real. Multe din lucrările sale folosesc procesarea mediată de computer pentru a combina părţile de live electronics cu sursele instrumentale sau vocale. În muzica sa electronică, Fergal se foloseşte adesea de „spaţializarea granulară” pentru a realiza lucrări pe mai multe canale. Piesele şi instalaţiile sale au fost prezentate în Irlanda, Anglia, Germania, Suedia, Canada, S.U.A., Spania, Portugalia, Brazilia şi Japonia. Fergal şi-a interpretat propriile lucrări electroacustice cu diverse grupuri precum Ex-Machina (Brazilia), Concorde (Irlanda), Ensemble Chimera (Anglia), Projektgruppe Neue Musik Bremen (Germania), Electro Acoustic Revue (Irlanda), Grup XXI (Spania), notes inégales (Anglia) şi Dublin Sound Lab.
SERPENS – SeduCânt
Unde: Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti – Studioul de Operă
Când: 28 august, ora 20:30
De la clavecine procesate trecem la şerpi, dar nu orice fel de şerpi. Spectacolul multimedia SerpenS propune o reinterpretare a şarpelui ca simbol universal într-un spaţiu în care seducţia naşte frica iar frica seduce, printr-un proces întors în el însuşi. Combinând mitul gnostic cu cel edenic şi cu cel al Uroboros-ului, SerpenS realizează un traseu sinuos al cunoaşterii: 1. Introitus, 2. Invocaţie, 3. Naşterea Şarpelui, 4. Eva de lumină, 5. Alterare, 6. Schimbarea pielii, 7. Invocaţie, 8. Finalis.
Grupul sincreticSeduCânt s-a născut în 2010. Interpretele Ana Chifu (flaut) şi Maria Chifu (fagot), compozitoarea Diana Rotaru, coregrafa Georgiana Bobocel-Iacob (România) şi artistul video Mihai Cucu (Irlanda) şi-au propus să formeze un nucleu, un grup experimental al cărui ţintă să fie schimbarea percepţiei asupra artelor contemporane, poate mai ales a muzicii noi, prin reinterpretarea miturilor într-un limbaj actual. SeduCânt propune un tip de interpret modern, o schimbare de paradigmă deja adoptată de diverse ansambluri de aici şi de peste hotare. Este vorba despre un interpret polivalent, un artist care se foloseşte de întreg arsenalul său expresiv – instrument, corp, voce, mimică. SeduCânta devenit între timp un grup mobil, viu, care îşi propune sa implice şi alţi artişti, din toate domeniile. In SerpenS, seducătoarelor şerpoaice Ana şi Maria Chifu li se alăturao Evă de lumină, Irina Ungureanu (Elveţia), flautistul Zacharias Tarpagkos (Grecia), percuţionistul Sorin Rotaru (România) şi dansatorul şi coregraful Lucian Martin (Olanda). La spectacol contribuie Ionela Chirilă, text şi Fernando Mihalache, acordeon înregistrat.
Irina Ungureanu, o voce de excepţie, s-a născut în anul 1984 la Bucureşti. S-a întâlnit pentru prima oară cu scena cântând în grupul de muzică folk al tatălui ei, Marius Ungureanu. În 1994 şi 1996 au apărut albumele ”Taraf Transilvania” 1 şi 2. Domeniile de interes ale Irinei se axează treptat pe improvizaţie liberă, muzică contemporană, muzică tradiţională românească. Irina a participat la Festivalul de Jazz de la Montreux, World Music Days în Luxembourg şi la Expo 2002 în Elveţia. În 2005 a fost lansat cd-ul ”Linu-i lin, Irina & DRUM”, conţinând muzică folk românească şi improvizaţie liberă. În 2006, Irina a ajuns în etapa finală a renumitului ”Concours Nicati”. Cu programul ei solo “dezvăluiri”, a participat în 2007 la Săptămâna Muzicii Contemporane, Bucureşti şi la festivalul ”culturescapes Romania”, Basel. Împreună cu contrabasistul Dominique Girod şi chitaristul Urs Vögeli , a iniţiat Trio ”Grünes Blatt” (frunză verde),cântând în 2009 în clubul de jazz Moods din Zurich. Irina a fost premiată de fundaţiile Lyra şi Friedl Wald.
Premiera SerpenS în cadrul SIMN 2012 şi TNB Parateatral, 26 mai 2012, Sala Amfiteatru. Foto: Sabina Ulubeanu
In final de festival: Why Not?
RenaiScienceFiction Chess Game Concert
Intrebare: Concert sau joc de sah?
Raspuns: Concert si joc de sah cu noi reguli !
Cine (se) joaca?
Veniti sa vedeti in data de 30 august, de la ora 21, la Clubul Taranului.
Nimeni nu pierde.
În speranţa că v-am convins, vă invităm să urmăriţi pagina noastra de Facebook, https://www.facebook.com/InnerSoundFestival. InnerSound se va desfăşura între 28 şi 30 august 2012, la Muzeul Ţăranului Român, Clubul Ţăranului şi Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Intrarea: 10 RON/seară sau 15 RON/2 seri.
Organizator: Asociaţia OPUS – preşedinte Cătălin Creţu
Directori artistici: Sabina Ulubeanu şi Diana Rotaru
Co-organizatori: Muzeul Ţăranului Român, Clubul Ţăranului şi Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti – Centrul de Muzică Electroacustică şi Multimedia (CmeM)
Sponsor: GROLSCH
Parteneri: MNAC, KOTKI Visuals, Aiurart, Noumax, ARTEk (Olanda), Dublin Sound Lab (Irlanda), bilete.ro, A.R.C.E.N., Culture Ireland, Ambasada Olandei
Parteneri media: Sâmbata Sonoră, LiterNet, Modernism.ro, TATAIA, WebCultura, Contemporania, No.14 Plus Minus, Vernisaje.com, Observator Cultural, 24-Fun Bucureşti, BeWhere!, Ziarul Ring, Metropotam, Neapărat.ro, webPR.ro, HotNews.ro
Diana Rotaru
Ian10
Muzică românească online
Problema cea mai acuta a muzicii romanesti – ma refer cu precadere la cea scrisa dupa 1950 – este ca nu este cunoscuta deloc in lume. Foarte putini sunt compozitorii care au reusit sa fie prezenti, cu muzica lor, in concerte, festivaluri si radio-uri internationale. Horatiu Radulescu si Iancu Dumitrescu sunt doua nume celebre “afara”, si pe buna dreptate! Insa, de exemplu, creatia primei generatii foarte importante de compozitori – Niculescu, Stroe, Olah, Vieru, Marbe – cei care au creat “avangarda” in muzica romaneasca in ciuda sistemului, este mult prea putin – sau chiar deloc – cunoscuta. Daca generatiile mai tinere au totusi avantajul sa isi poata promova acum liber muzica, creatia “generatiei de aur” se afla in pericolul de a ramane intr-un con de umbra. Nu se editeaza nici macar acum CD-uri comerciale care sa fie distribuite in strainatate. Ne aflam, oricum, in era internetului si consider ca toti ar trebui sa facem tot posibilul sa promovam o cultura muzicala extrem de valoroasa si de diversa, o cultura care ne-a format si careia ii datoram foarte mult. Sper ca aceasta mica initiativa a mea sa ajute putin la promovarea compozitorilor romani si, mai ales, sa ii stimuleze si pe altii sa lupte in acest sens. Un pas important fusese facut deja de UNMB, prin crearea Centrului de Informare Muzicala (cimro.ro).
Doresc sa precizez ca “arhiva” de pe SoundCloud este inca in lucru. Lucrarile nu sunt prezentate intr-o ordine anume. Am amestecat anume generatii diferite pentru a sublinia atat diversitatea, cat si o anumita culoare expresiva comuna a muzicilor romanesti. Puteti audia ce am reusit deja sa incarc pe urmatoarele linkuri:
http://soundcloud.com/romaniannewmusic
http://soundcloud.com/romaniannewmusic2
http://soundcloud.com/romaniannewmusic3
http://soundcloud.com/romaniannewmusic4
Compozitorii si interpretii romani isi pot prezenta proiectele (mai noi sau mai vechi) pe grupul destinat muzicii romanesti de pe Facebook, grup in care poate intra oricine:
https://www.facebook.com/groups/189036827858727/
Diana Rotaru
Ian10
Music! Diana Rotaru: Glossolalia
Diana Rotaru: Glossolalia
Vioară: George Kentros
Dec25
Frumoasa şi sunetele
Doream de ceva timp să scriu despre unul dintre cei mai talentaţi şi activi interpreţi din România, mai ales că este vorba despre o colaboratoare “veche” şi foarte dragă. Ne-am cunoscut la cursurile de muzică contemporană de la Breaza – cursuri care s-au tranformat între timp în deja celebrul festival ICon Arts din Cisnădie. Apoi am participat amândouă la festivalul Acanthes, în 2008, unde am şi cântat împreună o lucrare ce îmi aparţine (cu ocazia repetiţiilor am descoperit ce mâna de fier se ascunde sub mănuşa de catifea…) şi am îngheţat doi ani la rând la festivalul irlandez Hilltown (2008-2009), ultima dată în formulă de trei, împreună cu sora ei, o altă interpretă excelentă. Iar începând cu 2010, suntem membre ale unui proiect comun de suflet care se numeşte SeduCânt. Este vorba despre o interpretă cu vocaţie de martir, aşa cum îi sugerează şi numele, pentru că se dăruieşte total, până la epuizarea fizică, acestui Manole cu aripi de ceară care este muzica timpurilor noastre. O interpretă care pare a fi însăşi expresia corporală a sunetului instrumentului la care cântă, sunet versatil care se modulează de la delicateţe şi frumuseţe rafinată la senzualitate şocantă. Aţi ghicit deja probabil despre cine este vorba: despre flautista Ana Chifu.
Născută în Bucureşti într-o familie de artişti (tatăl este sculptorul Panaite Chifu, mama – pictoriţa Vasilica Chifu şi sora – fagotista Maria Chifu, proaspată doamnă doctor summa cum laude), Ana a întrupat până acum toate aspectele unui muzician-interpret: a cântat atât ca solistă concertistă, cât şi în diferite orchestre şi ansambluri camerale. Le-aş enumera pe cele mai importante: Orchestra de Flaute Franceză din Paris, Orchestra Naţională din Lorraine (Metz), Filarmonica “George Enescu” din Bucureşti, unde este colaboratoare, ansamblurile de muzică nouă “Profil-Sinfonietta”, “Propuls”, “devotioModerna”. Ana cântă în mod frecvent şi alături de vărul sau, chitaristul Radu Vâlcu, un alt membru al familiei deosebit de talentat. Atracţia către dimensiunea sincretică s-a concretizat pentru prima dată în spectacolul “Transparentele Aripi”, realizat de Ion Bogdan Ştefanescu, unul din foştii săi profesori, în cadrul Săptămânii Internaţionale a Muzicii Noi, în mai 2009. Tot atunci a început colaborarea cu coregrafa Georgiana Bobocel. Activitatea în grupul sincretic SeduCânt, al carei nucleu îl reprezinta, împreuna cu sora ei, i-a permis Anei sa îşi rafineze transpunerea în mişcare a gestului muzical. Iată câteva gânduri ale flautistei pe această temă, într-un interviu realizat de Alice Tacu:
“Cu siguranţă nu sunt singurul interpret care simte nevoia exprimării într-un context sincretic. Există o evoluţie continuă a culturii şi a interpretului în general. Poate şi faptul că s-a ajuns la o limită de “exploatare” a instrumentului a împins evoluţia spre alte arii artistice – flautul, de exemplu, are dedicate partituri ce cuprind cam tot ce se poate cânta, la extrema virtuozităţii, folosindu-se toate efectele speciale posibile. Teatrul instrumental era practicat din Antichitate şi la fel exista şi ideea de artist complex. Evolutia tehnicii în general este cea care a influenţat mult artele, iar noi încercăm să îmbinăm în spectacolele noastre factorul uman cu cel tehnic, în aşa fel încât să nu fie discrepante sau rupte unul de celălalt. Totul este justificat şi încercăm crearea unui tot; elementul uman, spre exemplu, apare în proiecţie şi este în legătură cu ce se întâmplă în timp real pe scenă.”
Seriozitatea, ambiţia, extraodinara inteligenţă muzicală dar mai ales talentul ieşit din comun i-au adus Anei atât premii naţionale şi internaţionale, cât şi admiraţia şi respectul întregii lumi muzicale româneşti şi nu numai. Calităţile native şi le-a perfecţionat alături de profesorii săi, nume importante precum Vasile Ganţolea, Virgil Frâncu, Ion Bogdan Ştefănescu (Bucureşti), Anne Horstmann (Dortmund), Pierre-Yves Artaud (Paris), Mario Caroli (Metz) şi mulţi alţii. În prezent, Ana este doctorandă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, sub îndrumarea prof. univ. Şerban-Dimitrie Soreanu.
Nu pot să închei fără a aminti calităţile umane ale Anei Chifu, căldura şi bunătatea, care îi permit să fie şi un profesor foarte bun, inteligenţa şi profunzimea, care se reflectă în fiecare sunet, în fiecare frazare. Nu degeaba şi-a ales un instrument de suflat: Ana se dăruieşte celorlalţi cu fiecare respiraţie. Vă invit să o ascultaţi:
Diana Rotaru
